Vestimentația orientală din Țările Române”, expoziţie vernisată la București

Mai puţin cunoscută de publicul larg, moda vestimentară de influenţă orientală a fost înlocuită treptat în Moldova şi Ţara Românească de moda apuseană începând cu secolul al XIX-lea. Dar, deşi au fost abandonate, hainele de inspiraţie orientală pot stârni interese, chiar fascinaţie. Iar recent publicul bucureştean este invitat să o descopere graţie expoziţiei temporare Moda la Porţile Levantului, organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti. Amplasate într-o ambianţă care reconstituie atmosfera bucureşteană de acum 200 şi 300 de ani, piesele vestimentare sunt rare, valoroase, fac parte din patrimoniul muzeului şi multe n-au mai fost expuse de la începutul anilor 1990. 

Despre colecția de costume și accesorii vestimentare vernisată în cadrul expoziţiei Moda la Porţile Levantului ne vorbește curatoarea Camelia Ene: Are piese de aproximativ 300 de ani. Costumele noastre sunt din secolul al XVIII-lea până în secolul al XX-lea, deci o varietate foarte mare. De ce Levant? Pentru că ne-a venit o influență foarte puternică din această zonă, din punct de vedere stilistic. Noi, cei din Țările Române, eram la porțile Levantului, dar poarta se deschidea spre Levant și, în același timp, spre Occident. Dar Levantul unde-și are porțile la răsărit? Levantul are o poartă spre Extremul Orient, în Mesopotamia. E cea mai veche poartă care din antichitate se deschide spre Orientul Extrem. Să nu uităm mișcările de populație care au avut loc acolo şi de războaie, dar au existat și foarte multe drumuri diplomatice și drumuri comerciale. Mă refer şi la Drumul Mătăsii, care pornește din China, trece prin Japonia, Coreea, Kazahstan, Afganistan, Turkmenistan, Kârgâzstan, Iran, Irak, Antiohia și ajunge până în Veneția. Ori noi suntem aproape de granița cu Imperiul Bizantin. Deci este foarte important să știm că toate aceste repertorii stilistice care ajung în zona noastră în Țările Române, sunt asimilate și sunt după aceea reinterpretate.

Reinterpretarea se referă la simbioza care s-a produs între costumul autohton valah şi moldovean şi modele turceşti şi bizantine care s-au impus mai ales de la începutul secolului al XVIII-lea când ţările române ajung să fie conduse de fanarioţi, funcţionari trimişi de Înalta Poartă de la Istanbul. Dar moda, mai ales cea boierească, a reuşit să imprime frumuseţe unei perioade întunecate din punct de vedere politic, dar fascinante din punct de vedere cultural. 

Curatoarea Camelia Ene: Avem o bogăţie stilistică foarte mare şi asta se întrezăreşte în vestimentaţie. Aceste haine din expoziție sunt purtate de domnițe, de jupânițe și de cadâne. Pe ele se regăsesc motive din Turcia europeană, inclusiv motive stilistice pe care le întâlnim în podoabe, dar se întâlnește foarte mult și influență greacă. Există o abundență de fir de aur și argint pe toate aceste obiecte pe care le-am expus. Printre aceste obiecte vestimentare întâlnim șalvari pe care-i purtau și doamnele, nu doar domnii. Avem un caftan de investitură. Avem un caftan de bei. Avem de asemenea acel costum care are o influență greacă care se vede în acel costum numit "pipiri" (haină cu sau fără mâneci, cu poale lungi şi mult încreţite la spate - n. red)cu poalele foarte largi, broșat cu fir de aur și argint. Mai sunt costumele albaneze purtate de arnăuții care erau în permanență în prezența domnitorului sau a boierului și aveau hangerul la brâu. Ei purtau o fustanelă, un fel de fustă largă care să le permită mișcarea. Pe ea se afla ori o broderie din fir, ori aplicații de metal pentru a-i feri în timpul luptelor de posibilele lovituri.

În plus, vizitatorii pot vedea și alt tip de arme din epocă, punguțe de bani, centuri cu protuberanțe în filigran și pietre scumpe. Expoziția este deschisă până în luna martie a anului viitor la Palatul Suțu din centrul Bucureștiului.