Retrospectiva săptămânii 18.12 - 24.12.2022

Acum 33 de ani, Revoluția Română

Manifestări de comemorare a eroilor Revoluţiei anticomuniste din 1989 au fost organizate, în această săptămână, în România - în marile oraşe au avut loc ceremonii religioase şi depuneri de coroane în locurile semnificative pentru momentele istorice de acum 33 de ani. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la troiţa din Piaţa Universităţii din centrul Bucurestiului, unde a ţinut și un moment de reculegere. Amintim că scânteia Revoluţiei anti-comuniste române s-a aprins pe 16 decembrie în oraşul Timişoara, apoi s-a extins în Bucureşti şi în alte oraşe. În Capitală, revolta care a dus la căderea regimului comunist a izbucnit pe 21 decembrie, odată cu un mare miting organizat de Nicolae Ceauşescu, în speranţa că va putea linişti populaţia şi va rămâne la conducere. După mitingul eșuat, revolta a cuprins Bucureștiul. Au avut loc demonstrații împotriva regimului la care forțele de ordine au răspuns inclusiv cu focuri de armă și rafale asupra manifestanților, ucigând circa 50 de persoane, rănind mai multe zeci și arestând peste 1000 de persoane. În pofida represaliilor, demonstrațiile au fost reluate pe 22 decembrie, iar presiunea străzii l-a determinat pe fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter de pe acoperişul fostului Comitet Central al PCR. În total, peste 1.000 de oameni au murit şi circa 3 mii au fost răniţi în luptele care au avut loc în singura ţară din Europa de Est unde schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge.

Vizita președintei Parlamentului European la București

"Nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, deoarece toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite", a declarat, luni, la Bucureşti, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Klaus Iohannis ea a mai afirmat că se fac eforturi pentru ca această situaţie să fie rezolvată cât mai curând, chiar anul viitor. "Frontiera externă a Uniunii Europene este apărată. Vedem că toate ţările, inclusiv România, aplică toate componentele aquis-ului Schengen, ceea ce răspunde oricărei îngrijorări care ar putea exista din acest punct de vedere", a completat oficialul de la Bruxelles. La rândul său, șeful statului român a precizat că tema Schengen nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European extraordinar din februarie 2023, urmând să aibă loc discuţii doar în marja reuniunii. Amintim că, la începutul lunii, admiterea României în Schengen a fost blocată în Consiliul JAI de Austria, care a invocat chestiuni privind migrația ilegală. Documente Frontex - Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă - contrazic declarațiile cancelarului austriac.

Delegație română în Coreea de Sud

O delegaţie oficială română, din care au făcut parte mai mulți miniștri, dar și premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a mers, în această săptămână, într-o vizită în Coreea de Sud. România este interesată în dezvoltarea unor proiecte economice majore alături de marile companii coreene, în domenii esenţiale precum: transporturile, energia, apărarea, industria IT, ITNs şi semiconductorii. Industria de apărare și domeniul energiei au dominat discuţiile cu oficialii de la Seul, inclusiv cu premierul Han Duck-soo. S-a discutat despre modul în care trebuie gestionată situaţia generată de agresiunea rusă din Ucraina, securitatea în regiune şi cooperarea între NATO şi Coreea de Sud. Delegația română a avut și o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cărora premierul le-a transmis aprecierea pentru modul în care au reuşit să se integreze în această societate, păstrând, în acelaşi timp, aproape de suflet identitatea, limba, cultura şi valorile ţării natale.

Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, în vizită la Chișinău

România va continua să susţină Republica Moldova vecină (majoritar românofonă) pentru a trece cu bine peste crizele cu care se confruntă - a reiterat, luni, la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu. Ministrul a avut întrevederi cu preşedinta Maia Sandu, cu premierul Natalia Gavrilița, cu omologul său Nicu Popescu și cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. Părţile au subliniat importanţa dezvoltării interconectărilor de electricitate între cele două state, a fluidizării traficului transfrontalier, inclusiv prin construcţia de poduri peste râul Prut. S-a discutat şi despre implementarea acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, oferită Chișinăului de către București, dar și despre operaţionalizarea platformei de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiată de ministrul Aurescu cu omologii german şi francez. A figurat pe agendă şi parcursul european al Republicii Moldova şi sprijinul concret al României pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv prin deschiderea negocierilor de aderare la UE.

Convorbiri româno- portugheze la nivel înalt

Prezenţa militarilor portughezi din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est la Caracal (sud), alături de militarii din Macedonia de Nord şi de ceilalţi aliaţi, are o contribuţie importantă la întărirea apărării şi securităţii României, a declarat preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei pe care a făcut-o, marți, împreună cu omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa,  la Batalionul 1 Instrucţie "Olt" din Caracal. Discuţiile la nivel înalt au vizat situaţia de securitate din Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenţei umanitare acordate ţării vecine, precum şi pe sprijinul în facilitarea exporturilor de cereale. Cei doi președinți au discutat și despre intensificarea cooperării româno-portugheze, atât în domeniul Apărării, cât şi economic, comercial, al agendei digitale, al surselor de energie regenerabilă, al sănătăţii şi educaţiei.