Reformarea normelor Parlamentului European privind transparența și combaterea corupției

La sfârşitul anului trecut, actualitatea politică europeană era dominată de un scandal de corupţie în care erau implicaţi oficiali ai Parlamentului European. Investigaţia începuse în vara anului trecut, iar în decembrie, poliția belgiană a efectuat 20 de raiduri la diferite adrese din Bruxelles, confiscând 1,5 milioane de euro în numerar, computere și telefoane mobile și punând sub acuzare patru persoane, inclusiv pe vicepreşedinta Parlamentului European, eurodeputata elenă Eva Kaili. Acest dosar de corupţie, numit "Qatargate", a vizat acuzaţii la adresa unor membri ai Parlamentului European şi a unor lobbyşti care, în schimbul unor mari sume de bani, urmau să influenţeze un vot în Parlamentul European în favoarea Qatarului, ţara de unde ar fi plecat banii în numerar pentru mită.

Acest scandal a pus la îndoială transparența, integritatea, responsabilitatea și combaterea corupției în instituţiile europene, care au luat iniţiative pentru întărirea regulilor. Atrângând atenţia asupra diferenţelor legislative ale statelor membre legate de combaterea corupţiei, care fac dificile investigaţiile transfrontaliere, comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova a subliniat că executivul european a prezentat o propunere legislativă de actualizare a abordării de drept penal a corupției la nivelul Uniunii. Declaraţia a fost făcută într-o recentă sesiune a Parlamentului European în care a fost discutat un raport privind recomandările de reformare a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, responsabilitatea și combaterea corupției. 

După adoptare, eurodeputata Nathalie Loiseau, din grupul Renew Europe, coraportoare a acestui dosar, a subliniat: 

"Este un raport important pentru că vine după scandalul așa-numit Qatargate și știm ca membri ai Parlamentului European că trebuie să recâștigăm încrederea alegătorilor noștri. Vor să vadă transparență, integritate, vor să aibă un exemplu în Parlamentul European. Așadar, începem cu cele 14 puncte prezentate de președinta Parlamentului European, Roberta Metzola. Este un bun punct de plecare, dar nu este suficient. De asemenea, ne uităm la ceea ce a propus Comisia pentru un organism de etică și, din nou, nu este suficient. Și am decis împreună cu coraportorul şi colegul meu Vladimir Bilcik, să mergem înainte și să oferim mai multă transparență alegătorilor noștri, dar și mai multă protecție pentru activitatea membrilor Parlamentului European. Avem nevoie de mai multă transparență și, în același timp, de mai multă securitate, deoarece există interferențe străine care încearcă să influențeze deciziile noastre. Știm că în această clădire au acces liber mulți reprezentanți străini. Ar trebui să încercăm să controlăm mai mult cine vine și la cine merge. Trebuie să fim transparenți. De exemplu, să facem un raport în care voi menţiona pe cine am întâlnit. Pot să explic de ce mă întâlnesc cu această persoană în Parlamentul European. De asemenea, trebuie să ne protejăm atunci când plecăm în străinătate, cu delegații oficiale sau cu o misiune de observare electorală. Trebuie să ne asigurăm că reprezentăm poziția Parlamentului European. Dacă avem poziții personale diferite, bineînțeles că este permis, dar trebuie să spunem clar, este o poziție personală, nu o poziție a Parlamentului European. Vrem să fim mult mai severi și să aplicăm mai multe sancțiuni dacă sunt călătorii ale oficialilor europeni, plătite de țări străine și nedeclarate sau dacă sunt false misiuni de observare electorală."

Pentru a preveni un alt Qatargate, raportul adoptat de eurodeputaţi insistă că regulile și procedurile interne ale Parlamentului European trebuie revizuite astfel încât să nu faciliteze un potențial comportament ilegal.