QSL octombrie 2014 - Cetatea de scaun a Sucevei

Sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XlV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman, cuprindea, în scopuri de apărare, întărituri de pământ şi lemn, dispuse în jurul unor aşezări, puncte fortificate aflate în centrul unor localităţi sau pe principalele artere de legătură dintre aceste fortificaţii ale curţilor domneşti şi mănăstireşti, precum şi cetăţi de importanţă strategică, situate fie la hotare, pe linia Nistrului, fie în interior în zona subcarpatică. Între aceste întărituri, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost principalul element de rezistenţă al întregii Moldove împotriva celor ce doreau să o supună. Se identifică până azi cu gloria militară, datorită trei secole în care a jucat un rol important în viaţa politică a Moldovei.

Ea a fost ridicată pe un platou aflat în estul oraşului, la o înălţime de 70 de metri. Este atestată documentar la 11 februarie 1388, ridicată în vremea domniei lui Petru I (1375-1391). Alexandru cel Bun (1400-1432) a intervenit la rândul său în sistemul defensiv al cetăţii prin întărirea cu un zid de apărarea a primei intrări situată pe latura sudică a fortului.

Epoca de apogeu avea să fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 - 1504), care făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de apărare. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor. Are patru elemente defensive: şanţ de apărare, pod de acces, zid de apărare în exterior şi capcana căreia istoricii i-au dat numele de „cursa de şoareci”. Sistemul defensiv a făcut imposibilă pătrunderea în cetate făra acceptul celor din interior.

Interioarele cetăţii au fost parţial restaurate astfel încât să ne amintim de viaţa de curte şi să ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinţa temporară a voievozilor Moldovei. Imediat ce trecem de podul de acces dăm de primele încăperi destinate străjerilor. Descoperim în cadrul acestui amplasament încăperi cu diverse destinaţi: închisoarea, baia cu aburi, pivniţa, capela… Aici au locuit pe lângă voievozii amintiţi mai sus şi boieri cu ranguri înalte în administraţia statului medieval moldav, de la vistiernic pâna la hatman.

Deşi astăzi Cetatea de Scaun a Sucevei e în ruină, a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.