Problema urșilor din România - abordări diverse

În România știrile despre urși care ajung în zonele locuite au devenit, în ultimii ani, aproape o banalitate. Aceștia produc pagube, iar uneori chiar atacă oamenii. Au existat și destule cazuri mortale. Autoritățile încearcă să rezolve problema, fie prin relocarea animalelor intruzive, fie - în ultima instanță - prin vânarea acestora. 

Recent, chestiunea a fost abordată public și de ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos. "Prezenţa omului în habitatul ursului şi creşterea constantă a numărului de urşi, care pun presiune din ce în ce mai mare asupra stânelor şi culturilor agricole, reprezintă principalele cauze pentru care, în 2021, a crescut numărul de incidente faţă de anii precedenţi, spune acesta. 

Conform datelor ministerului, în 2021 au fost înregistrate 41 de incidente şi 4 morţi, comparativ cu 2020 când au fost raportate 6 incidente şi un mort. În 2019 s-au înregistrat 29 de incidente şi 8 morţi. Barna Tanczos a vorbit la o conferinţa de presă de prezentare a  implementării "Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun". El a subliniat că, în urmă măsurilor legislative luate, atât Sinaia, cât şi Băile Tuşnad, precum şi celelalte staţiuni au putut să relocheze, fără autorizaţii de la Bucureşti, fără proceduri complicate, acele exemplare sau familii de urși care frecventau localitățile turistice. Ministrul a atras însă atenția că doar prin intervenţie problema nu se poate rezolva, fiind nevoie și de prevenție. 

Exact în acest sens, organizația de mediu WWF România derulează un proiect inedit, în centrul țării, la Băile Tușnad, care să asigure conviețuirea om - urs. În ce constă acesta ne spune Cristian-Remus Papp, coordonator Departament Specii Sălbatice: "Acest concept este unul care se bazează, până la urmă, pe colaborarea cu toți factorii interesați: avem sprijinul primăriei locale, sprijinul organizațiilor din zonă, inclusiv al gestionarilor de fonduri cinegetice, dar și al sectorului turistic, pentru că toți contribuie într-o oarecare măsură la managementul ursului la nivel local. Și atunci am format un parteneriat prin care noi încercăm să dezvoltăm o comunitate Bear Smart. Acest model au luat ființă în America, exact în zone cu probleme similare, iar aceste comunități nu fac altceva decât să vină cu niște exemple de bună practică, cu anumite activități care să demonstreze că este posibilă coexistența între om și, respectiv, urs. Sigur, prin aplicarea anumitor metode, această comunitate, care nu are o atitudine negativă asupra ursului ci, din contră, încearcă cumva să soluționeze problemele țînând urșii la distanță, în timp ce comunitatea, dar și turiștii, în cazul nostru, să fie până la urmă în siguranță."

"Conservarea urșilor și siguranța oamenilor este ceea ce ne dorim cu toții, iar pentru aceasta avem nevoie de soluții durabile, rezultate din implicarea și participarea incluzivă a tuturor părților interesate. Ursul brun a fost întotdeauna prezent în preajma localității noastre. El este un element emblematic pentru această zonă. Soluția pe care dorim să o implementăm este menită să păstreze siguranța locuitorilor și turiștilor, concomitent cu protejarea ursului brun" a explicat la rândul sau Butyka Zsolt, primarul orașului Băile Tușnad. 

Proiectul derulat aici se constituie într-o soluție completă. Iată câteva aspecte, descrise de Cristian-Remus Papp: "Venim inclusiv cu echipament suplimentar de protecție, astfel încât proprietățile care sunt expuse să fie securizate. Și aici vorbim de garduri electrice, care sunt 100% inofensive, practic. Sigur că provoacă un anumit impuls, dar asta nu face rău animalului pe termen lung, adică nu vorbim de o metodă care să ucidă urșii. Pe de altă parte, ne gândim și la un sistem care să avertizeze urșii atunci când se apropie mașinile, pentru că și pe o intrare și pe cealaltă intrare a localității Băile Tușnad există incidente cu urși loviți de către autovehicule. Vorbim de o zonă care este practic un coridor ecologic, coridor care nu face altceva decât să faciliteze trecerea urșilor dintr-o parte în altă a râului Olt. Și, desigur, anumite soluții pot fi implementate imediat, altele în timp, în funcție de bugetul disponibil. Ce am reușit până acum să facem este să achiziționăm anumite echipamente pentru echipa de intervenție care funcționează deja la nivel local. Noi dorim să venim și cu un studiu care să documenteze interacțiunea între urși și respectiv om, să vedem în ce condiții urșii rămân în zonă, ce îi atrage - dacă vorbim poate de gestionarea precară a deșeurilor sau de hrănirea complementară care se practică în pădurile din jurul localității. Pentru asta vom folosi inclusiv niște colare cu GPS, adică îi vom putea monitoriza prin satelit. Vrem să achiziționăm două colare video care să documenteze interacțiunile între urși, dar și între urși și alte specii, respectiv între urși și oameni."

România are cea mai mare populaţie de urşi din Europa, aproximativ 8 mii de exemplare, potrivit datelor primului studiu de acest fel din ultimii opt ani.