Pensiile speciale, în atenţia deputaţilor

Deputaţii români au pe masa de lucru proiectul de lege care reformează sistemul pensiilor de care beneficiază, în principal, magistraţii şi angajaţii structurilor de forţă şi care nu sunt calculate pe baza contribuţiei din perioada activă. Reforma în domeniu este obiectiv asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Câtă vreme nu a avut şi o miză financiară, bani europeni, politicienii nu au avut curajul să abordeze frontal un subiect delicat ca acesta. Cu excepţia USR, de opoziţie, care a pledat tot timpul pentru eliminarea pensiilor speciale. 

Proiectul de modificare a pensiilor speciale a fost amendat de partidele coaliţiei PSD - PNL - UDMR înainte de a ajunge la deputaţi. Modificările, susţin autorii, au drept scop eliminarea unor abuzuri şi inechităţi, iar principiul contributivităţii va prima în întreg sistemul de pensii publice. 

Potrivit amendamentelor, se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii, pentru a elimina excepţiile, astfel că pentru diplomaţi şi personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti, vârsta standard de pensionare va creşte la 65 de ani. Acelaşi principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se va majora eşalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariaţi - diplomaţi, funcţionari parlamentari, angajaţii Curţii de Conturi. 

Un alt amendament propune reducerea beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, angajaţilor încadraţi pe funcţii de execuţie specifice în cadrul misiunilor diplomatice. Este modificată şi baza de calcul a pensiilor speciale pentru alinierea la sistemul public. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va creşte eşalonat la 300 de luni. Nicio pensie de serviciu nu va depăşi venitul obţinut în perioada de activitate. De asemenea, în cazul pensiilor aflate în plată se va aplica un impozit de 30% pentru partea din venit care depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi excede aplicării principiului contributivităţii. 

Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraţilor odată cu creşterea indemnizaţiilor brute lunare ale judecătorilor şi procurorilor aflaţi în activitate. 

"Pensia fiecărui cetăţean trebuie să reflecte importanţa muncii sale de o viaţă şi contribuţia la sistemul public", a subliniat premierul Nicolae Ciucă. Potrivit acestuia, alături de Legea Pensiilor şi Legea Salarizării, va fi completat astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să şi-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate şi echitate sistemului public de salarii şi pensii. 

Previzibil, Consiliul Superior al Magistraturii a criticat proiectul pensiilor speciale. CSM a avertizat că o creştere bruscă a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea determina ieşirea din sistem a peste 1.500 de magistraţi.