Diplomația de la București a reiterat poziţia fermă de condamnare şi nerecunoaştere a anexării ilegale de către Federaţia Rusă a Republicii Autonome Crimeea
Înconjurată de două mări, Marea Neagră la vest și sud, și Marea Azov la est, și hotar între lumea occidentală și stepa ponto-caspică, Crimeea a fost, timp de secole, un teritoriu disputat. Romani, goți, bizantini, cumani, slavi, toti și-au dorit controlul acestei mult râvnite peninsule. În 2014, Crimeea, teritoriu al Ucrainei, a fost anexată ilegal de către Federația Rusă, cu opt ani înainte de lansarea invaziei la scară largă în statul vecin. La București, România, care sprijină necondiționat Ucraina, a reiterat, prin ministerul Afacerilor Externe, poziţia "fermăˮ de condamnare şi nerecunoaştere a anexării ilegale, de către Federaţia Rusă, a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol. Ministerul a reafirmat sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internaţional. MAE de la București a transmis că această anexare reprezintă "o violare flagrantă a principiilor de drept internaţional, precum şi a documentelor multilaterale la care Rusia este parte, inclusiv a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Actului Final de la Helsinkiˮ.
În același timp, diplomația de la București afirmă că România condamnă utilizarea de către forţele armate ruse a teritoriului peninsulei Crimeea în contextul războiului de agresiune ilegal şi neprovocat declanşat de Federaţia Rusă, la 24 februarie 2022, împotriva Ucrainei vecine. Într-un comunicat al ministerului de Externe, se arată că România reafirmă, totodată, că nu recunoaşte nici anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a patru regiuni din estul Ucrainei, Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, care, afirmă Bucureștiul, rămân parte inalienabilă a teritoriului naţional al Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional. EFE notează, pe de altă parte, că odată cu anexarea ilegală, în septembrie anul trecut, a acestor patru regiuni, Rusia a transformat Marea Azov într-o mare interioară, ceea ce asigură securitatea Crimeei, care a creat, de asemenea, o linie de fortificaţii.
La rândul ei, Ucraina nu a încetat să declare că, mai devreme sau mai târziu, va elibera teritoriul ocupat. Din 2020, Kievul marchează Ziua rezistenţei la ocupaţia Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol la 26 februarie, dată la care a avut loc cea mai mare demonstraţie în sprijinul integrităţii şi unităţii statului ucrainean, în 2014, la Simferopol, centrul administrativ al peninsulei. În august 2021, Kievul a lansat Platforma Crimeea, în încercarea de a atrage sprijin internaţional pentru recuperarea peninsulei şi care, în ultimul an, a cerut Rusiei să pună capăt imediat ostilităţilor şi să îşi retragă trupele din teritoriile ocupate în Ucraina.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved