Măsuri în domeniul energiei

Războiul din Ucraina vecină şi criza energetică pe care a generat-o în întreaga Europă i-a obligat, de-a lungul întregului an, şi pe decidenţii de la Bucureşti să găsească, în regim de urgenţă, soluţii legislative care să garanteze livrarea de electricitate, gaz şi căldură, deopotrivă pentru populaţie şi actorii economici. Cum actele normative n-au fost întodeauna coerente, n-a fost domeniu în care regulile jocului să se schimbe mai frecvent. Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ultima din acest an, un nou proiect de ordonanţă, prin care este eliminată declaraţia pe proprie răspundere privind consumul de energie electrică. Aceasta trebuia completată de către clienţii casnici cu mai multe case sau apartamente. Cerinţa era stipulată într-o lege nouă, ce a provocat confuzie în rândul persoanelor fizice, precum şi al distribuitorilor de energie electrică. Din acest motiv, coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis ca declaraţia să fie eliminată, printr-un act normativ adoptat de Executiv. 

Tot miercuri, Guvernul a decis că măsura compensării preţului la carburanţi, cu 50 de bani (echivalentul a 10 eurocenţi) pe litru, nu se va mai aplica de la 1 ianuarie 2023. Premierul Nicolae Ciucă spune, însă, că autorităţile sunt pregătite să recurgă din nou la această soluţie, în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor. 

Executivul a mai anunţat ca va impune impozite suplimentare firmelor din energie care au avut câştiguri substanţiale în contextul crizei din ultima perioadă. Actul normativ supraimpozitează cu 60% profiturile foarte mari pe care le-au realizat anul acesta companiile din domeniile petrol, gaze naturale, cărbune şi rafinăriile. Secretarul de stat în ministerul de Finanţe, Mihai Diaconu, a explicat că baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani. Cea mai mare parte a sumelor astfel obţinute vor fi direcţionate către finanţarea investiţiilor - promit guvernanţii. Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră, însă, că procentul supraimpozitării e prea mare şi afirmă că măsura le va bloca propriile investiţii. Operatorii din energie susţin că 33% ar fi fost un cotă adecvată de supraimpozitare. 

În sfârşit, Guvernul amână până pe 31 octombrie 2023 închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari şi Turceni din cadrul Complexului Energetic Oltenia, precum şi a exploatărilor miniere aferente. Potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), acestea ar fi trebuit închise până la finalul acestui an. Guvernul a motivat amânarea invocând situaţia energetică extrem de dificilă din ţară şi din întreaga Europă, inclusiv din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.