Repatrierile din Afganistan, Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia şi inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă se numără printre activităţile pe care MAE le-a derulat anul acesta, potrivit raportului de activitate.
Exploatarea inumană a lucrătorilor din Bulgaria şi România la abatorul Tönnies din Germania a fost dezvăluită într-un documentar publicat de postul SAT 1. Autorul materialului, jurnalista Jana Bernhard, a trimis sub acoperire o femeie din Bulgaria pentru a studia condiţiile de muncă din abatorul care a devenit faimos anul trecut, când a fost scena izbucnirii un focar de COVID-19 ce a afectat peste 2.000 de angajaţi. Potrivit documentarului, lucrătorii sunt forţaţi să locuiască câte 8-10 sau chiar mai mulţi într-un apartament şi fiecare trebuie să plătească 200 de euro pe lună chirie.
Clădirile de locuit sunt proprietatea unor companii care au legături cu abatorul şi chiria în acestea este de 2-3 ori mai mare faţă de cea obişnuită pentru acea zonă. Femeia sub acoperire, prezentată cu numele de Milena, s-a confruntat cu reguli draconice înscrise în contractele de angajare. Potrivit acestora este interzis mersul la toaletă, mâncatul sau băutul pe culoare. Doar pauzele scurte sunt permise. Milena povesteşte că oamenii au slăbit şi 20 de kilograme din cauza acestor restricţii. "Este ca şi când ar fi oameni de mâna a doua, oameni buni de aruncat, ce sunt pur şi simplu înlocuiţi cu următorii de îndată ce nu mai au valoare", a spus jurnalista. Ea a arătat că "ignoranţa şi barierele de limbă sunt în mod sistematic folosite abuziv, astfel încât compania să poată câştiga cât mai mult de pe urma muncii lor".
Jana Bernhard consideră că principalul motiv pentru care tineri educaţi din România şi Bulgaria ajung să fie exploataţi în Germania este că, în ţările lor, nu au şanse să lucreze în specializările studiate. Astfel, cad în plasa lăudatei vieţi din Germania, unde sunt momiţi cu promisiunea unor câştiguri frumoase, dar ajung să fie victimele a ceea ce ea numeşte "sclavie modernă". "Principalul scop al filmului nostru este să le luăm muncitorilor teama, întrucât lucrul cel mai trist este că ei acceptă situaţia. În Germania lucrătorii au drepturi, dar ei pur şi simplu nu le cunosc", a concluzionat jurnalista postului SAT 1. Aproape 800.000 de români trăiau în Germania la începutul acestui an, potrivit Oficiului de Statistică de la Berlin.
Repatrierile din Afganistan, Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia şi inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă se numără printre activităţile pe care ministerul de Externe le-a derulat anul acesta, potrivit raportului de activitate. Documentul cuprinde, totodată, eforturile MAE în ceea ce priveşte continuarea demersurilor de reformă a activităţii consulare promovate de ministrul Bogdan Aurescu. Este vorba despre redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României, inclusiv prin înfiinţarea de consulate generale în capitalele statelor în care există mari comunităţi româneşti, efectuarea a circa 950.000 de servicii consulare, reluarea Programului "Dialog cu diaspora pe teme consulare", în cadrul căruia au avut loc 9 sesiuni, în special cu românii din state ce găzduiesc comunităţi mari precum Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Portugalia.
MAE mai arată că a îmbunătăţit activitatea Call-Center-ului consular, prin modernizarea infrastructurii tehnice, ceea ce a permis sporirea capacităţii de procesare a apelurilor telefonice de la 96 la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a gestionat, anul acesta, peste 661.000 de solicitări de informaţii consulare. Tot anul acesta, diplomaţia română a sprijinit organizarea summitului Bucureşti 9, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologul polonez, la care au participat secretarul general al NATO şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden. Raportul de activitate menţionează şi faptul că România a obţinut, în premieră, funcţiile de secretar general al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră şi de şef al delegaţiei Uniunii Europene în Siria.
Tehnicianul echipei Dinamo Kiev, Mircea Lucescu, a fost desemnat antrenorul anului în Ucraina, transmite Agenţia BucPress. Distincţia i-a fost acordată de Asociaţia Antrenorilor din Ucraina, pe baza a cinci criterii, care au vizat rezultatele înregistrate, dificultăţi în îndeplinirea atribuţiilor, abilitatea de a lucra cu jucătorii, tactica şi schimbările efectuate în timpul meciurilor, progresul în evoluţie şi rezultatele. Mircea Lucescu nu a fost depăşit la niciunul dintre criteriile de mai sus. Cu o medie generală de 4,5 puncte din 5, Mircea Lucescu i-a devasat pe antrenorul echipei Zoria Lugansk, Victor Skripnik, şi pe şi antrenorul lui Dnipro-1, Igor Iovicevici. În 2021, Dinamo Kiev a câştigat campionatul şi Cupa Ucrainei. În sezonul aflat în desfăşurare, echipa antrenată de acesta ocupă locul 2, cu 45 de puncte după 18 etape, la 2 puncte în spatele liderului clasamentului Şahtior Donţek.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved