Jurnal românesc - 04.01.2023

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că Proiectul Strategiei Naționale pentru Românii de Pretutindeni 2023 - 2026 poate fi consultat pe site-ul propriu dprp.gov.ro. Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni este documentul de politici publice în care se regăsesc obiectivele, direcţiile de acţiune şi măsurile prevăzute pentru perioada 2023 - 2026, adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti. Departamentul îi îndeamnă pe cei interesaţi să consulte proiectul şi să vină cu propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia, care pot fi transmise la adresa de email proiect.poca@dprp.gov.ro. Cea mai recentă actualizare a proiectului Strategiei a fost realizată la 8 decembrie 2022.

Peste 500.000 de persoane au luat parte la petrecerile publice şi concertele organizate în noaptea de Revelion, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Monica Dajbog. Aceasta a precizat că evenimentele s-au desfăşurat "fără să fie înregistrate incidente extrem de grave" şi că în perioada 30 decembrie 2022 - 2 ianuarie 2023, aproximativ 24.000 de angajaţi ai MAI au fost mobilizaţi la nivelul întregii ţări. La rândul său, subcomisarul de poliţie Cătălin Rusu, reprezentant al Poliţiei de Frontieră, a anunţat că, în minivacanţa de Revelion, au efectuat formalităţile de control la graniţă aproximativ 570.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu 130.000 mijloace de transport. Cea mai tranzitată frontieră a fost cea aeriană, unde au efectuat formalităţile peste 200.000 de persoane. Pe cale terestră, cea mai solicitată a fost graniţa cu Ungaria, tranzitată de 134.000 de persoane.

Peste 120.000 de oameni au vizitat, anul trecut, parcul Mini Transilvania, de lângă municipiul Odorheiu Secuiesc, unde se află machete ale unor clădiri reprezentative din Transilvania, monumente istorice şi de arhitectură, incluse în Patrimoniul UNESCO sau în Patrimoniul Naţional. 70% dintre vizitatori au venit din ţară, iar 30% din străinătate, a declarat iniţiatorul parcului, Fazakas Szabolcs. Potrivit acestuia, vremea bună i-a determinat pe turişti să viziteze parcul chiar şi în primele două zile ale anului 2023. "Au venit atât turişti care erau în zonă să petreacă Revelionul, cât şi rudele localnicilor, veniţi de sărbători din alte ţări", a spus Szabolcs. În parc a fost construită o mini-cetate medievală, potrivită mărimii copiilor, unde există şi un bastion al slăninelor, cu trimitere la biserica de la Dârjiu, singurul monument din Harghita inclus în Patrimoniul UNESCO şi care are un bastion unde oamenii îşi păstrează slănina. De asemenea, sunt expuse şi mai multe casete cu cele mai interesante imagini de pe cupolele bisericilor din Transilvania. Parcul dispune şi de un mini-trenuleţ, care îi plimbă pe turişti printre multe clădiri istorice în miniatură, iar anul trecut a devenit funcţional şi un mini-cinematograf, unde sunt proiectate desenele animate Legendarium, realizate de studioul înfiinţat de Fazakas Szabolcs. Proiecţiile au loc, cu precădere, în limbile română, maghiară şi engleză. În 2022, în parc au fost amplasate 20 de noi machete, iar pentru acest an se află în pregătire un parc al insectelor. Parcul Mini Transilvania a fost inaugurat în august 2020, iar iniţiatorul său spune că este multicultural, pentru că sunt reprezentate clădiri realizate de-a lungul vremii de români, saşi şi secui.

Scriitorul şi academicianul Dumitru Radu Popescu a încetat din viaţă la vârsta de 87 de ani. Nuvelist, romancier şi dramaturg, acesta a fost considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori români ai literaturii contemporane. Dumitru Radu Popescu s-a născut la 19 august 1935, în satul Păuşa din judeţul Bihor, într-o familie de învăţători. A debutat în 1958 cu volumul de nuvele şi schiţe "Fuga", iar romanele sale mai importante sunt "Vara Oltenilor", "F", "Vânătoarea regală", "O bere pentru calul meu", "Ploile de dincolo de vreme", "Împăratul norilor", "Podul de gheaţă" şi "Oraşul îngerilor". A semnat la revistele "Steaua", "Tribuna" şi "Contemporanul" din Cluj, la ultimele două fiind şi redactor-şef. A scris piesele de teatru "Vara imposibilei iubiri", "Vis", "Aceşti îngeri trişti" şi "Pădurea cu pupeze", dar şi scenarii de filme, precum "Prea mic pentru un război aşa de mare" şi "Duios Anastasia Trecea". A fost recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor în 1964, 1969, 1973, 1975, 1978, 1979 şi 1980 şi cu premiul I.L. Caragiale al Academiei Române în 1970. A fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din 1981 până în 1989. În 1997 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar în 2006 a devenit membru titular. Din acelaşi an a fost director general al Editurii Academiei Române şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific editorial.