Gripa sezonieră a revenit în România

Timp de peste doi ani - din februarie 2020, când în România a apărut primul caz de Covid-19, până în martie 2022, când au fost ridicate toate restricțiile impuse de pandemie - au fost destui cei care au remarcat că cel puțin din discursul public au dispărut cuvinte precum ʺrăcealăʺ, ʺvirozăʺ ori ʺgripăʺ. Toată atenția - fie a mult mediatizaților specialiști ori a oamenilor obișnuiți - s-a îndreptat, în toată această perioadă, într-o singură direcție: infecția cu Sars-CoV-2.

Ultima epidemie de gripă sezonieră din România datează din februarie 2020, chiar dinainte de declanșarea pandemiei. Or, după nedorita paranteză de doi ani, în prezent, infecţiile respiratorii specifice anotimpului rece au revenit brusc în atenție prin numărul lor în creștere. Celebrele ʺvaluriʺ de Covid-19 au fost, acum, înlocuite cu o ʺavalanșăʺ de viroze. Spitalele sunt aglomerate, iar Camerele de Gardă sunt pline de oameni cu febră, frisoane şi tuse.

Sars-CoV-2 coexistă cu toate celelalte tipuri de viroze - spun medicii. Cum se disting acestea între ele? Doctorul Cătălin Apostolescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti, explică: 

ʺToate bolile produse de virusuri se numesc viroze. Dintre aceste viroze se diferenţiază câteva care au nişte particularităţi. Vorbim de infecţia cu Sars-CoV pe care o ştim, deja, de doi ani de zile. Vorbim de gripă, care este renumită că poate să evolueze către forme severe şi poate să ducă chiar la deces. Şi mai vorbim de infecţia cu virusul sinciţial respirator, care dă la copii în special forme severe de boală și de toate celelalte virusuri ale guturaiului, cum ar fi rinovirusurile sau coronavirusurile indigene, ca să le spun aşa.Sunt aceleaşi grupe sau categorii de pacienţi vulnerabili pe care îi cunoaştem, mă refer la vârstele extreme - copiii mici şi persoanele cu vârste foarte înaintate sau pacienţii care au diverse alte boli cronice care pot să influențeze negativ evoluţia unei astfel de viroze. Mă refer la cei cu boli cardiace, boli respiratorii, diabet zaharat sau pacienți care au boli ce duc la imunosupresie.ʺ

Ce este de făcut, în condițiile în care acțiunea virusurilor este potențată inclusiv de vremea mult mai caldă decât în mod normal la această dată? Autoritățile au întocmit o listă cu recomandări adresate populației: să evite aglomerația sau, dacă nu, eventual, să poarte măști de protecție în spații închise, să aerisisească încăperile, să mențină igiena, să stea acasă în caz de infecție respiratorie și să consulte medicul de familie de la primele simptome. În spitale - triaj zilnic pentru personal, limitarea vizitelor și echipament de protecție pentru orice persoană care intră în contact cu pacienții.

ʺNu dorim să introducem restricții, ci să facem populația partener, încât să ținem sub control un fenomen natural, gripa, care apare sezonier.ʺ - a întărit ministrul Sănătății, Alexandru Rafila: ʺPrefer recomandări, decât restricții. Și știți bine că experiența noastră din pandemie a dovedit că am avut dreptate - situația a fost mult mai bună atunci când am făcut recomandări, răspunsul populației la aceste recomandări a fost mult mai bun decât în perioada de restricții care a generat și foarte multă tensiune în societate. Prefer un partener în populație, nu o tensionare a situației în general, mai ales că discutăm și despre un context economic foarte complicat.ʺ

Cum elevii au revenit în bănci pe 9 ianuarie, la rândul său, ministrul Educației, Ligia Deca, a precizat că nu încurajează neparticiparea la cursuri. Experiența mai degrabă nefericită din pandemie a cursurilor suspendante sau organizate exclusiv ori parțial on-line nu se mai dorește repetată! 

Ligia Deca: ʺNu încurajăm în niciun fel neparticiparea la cursuri. Considerăm că, după doi ani pandemici, este foarte important să păstrăm ritmul și să avem un procent mare de participare la cursuri. Considerăm că accentul, așa cum am discutat împreună cu domnul ministru al Sănătății, trebuie să fie pe prevenție. Există o serie de măsuri recomandate - în primul rând, realizarea triajului zilnic atât de către familii, acasă, pe baza identificării eventualelor simptome, urmate de izolarea copiilor la domiciliu, cât și realizarea triajului zilnic când copiii intră în școală sau grădiniță. Este normal ca, atunci când sunt simptome evidente, să fie informați părinții sau aparținătorii legali. De asemenea, recomandăm - nu este obligatoriu! - purtarea măștii de protecție de către cadrele didactice și, de ce nu?, și de către elevi. Dorim ca toți copiii să aibă acces la educație și, în cazul în care manifestă simptome respiratorii, să aibă o perioadă cât mai scurtă, care să fie ulterior recuperată, de izolare la domiciliu.ʺ

La ce să se aștepte românii anul acesta? La o revenire la normalitatea de dinainte de pandemie sau la un nou episod în foiletonul pandemic început în februarie 2020? Nimeni nu știe, chiar dacă opiniile sunt foarte ferme atât în rândul optimiștilor, cât și în cel al pesimiștilor.

Un lucru este cert! În toți anii pre-pandemici, în România au existat sezoane gripale de 2 până la 4 săptămâni! Singura diferență e că vârful s-a manifestat, de regulă, în luna februarie. Anul acesta, sezonul gripal a fost ceva mai rapid, cazurile înmulțindu-se cu precădere în ianuarie. Această situație particulară se datorează inclusiv celei din 2020-2022, când circulația virusurilor a fost mai redusă ca urmare a măsurilor restrictive temporar draconice cauzate de pandemie, dar și pentru că, din același motiv, populația are o imunitate mai scăzută. Cu alte cuvinte, actuala stare de fapt - spune ministerul Sănătății - nu este nici neobișnuită, nici dramatică.