Nidzemu adză cătă nordu-ascăpitata ali Românie și agiundzemu Oradea. Ţitatea di aoa armăni ş-ma largu, monumentul reprezentativu a căsăbălui.
Lucian Blaga - volumlu "Puizii aleapti", editura CARTEA AROMANA, tu anlu 1995, tu cari Ionel Zeană aduse pi armâneasti nai ma musatili poezii dit opera aistui poet cu hari, ti dupu dada eara armânu, dit familia Moga vinită tu România tu işita a sec.18.
Ia bagăţ ciombra, lea Lenă easti un căntic ţi ahăntu ăl’i avea hari ali Iţa Carabaş, că di anda l-u avea anviţată di la pareia di Seres daima ăl cânta tu adunări cu ahăntu dor. Un cantic di vreari ţi gionli ti fudzi alargu. Cantarea pri ayali s-astirnuta
Ti aestu zbor Tache Papahagi nă da etimologia “haris” dit limba gârţească. Easti un zbor di ghenlu feminin ţi ari pluralu hări.Aestu zbor mushat ari multi noimi. Prota ş-prota aţea di muşuteaţâ aleaptâ. Ca tu exemplili: “tut truplu a tău –i nă hari”;
Jurnalul Familiei –Escu /Giurnalu a Fumeal’ei –escu easti nai ma dit soni documentar adrat di Serban Georgescu, ti pana tu soni, spuni pirmithlu a miliun’i di roman’i ti bana al’i adusi anamisa di aesti sinuri, s-aiba zoresa ta s-straxeasca un alantu
Vruţ soţ, Radio România Internaţional v-are invitată până la 28 februarie 2019, data poştâlei, să participaţ la un concursu de cultură generală cu titlul „Govora - turism balnear la nivel european”, dedicat a staţiunilei Govora, a turismului balnear, ama
Unirea a Moldovâlei cu Muntenia di pi 24 ianuarie 1859 şidzu sum semnul a vrearil’ei internă ama şi mai multu sum aţel a conjuncturâlei internațională. Proiectul național românescu nu poate să hibă mutrit în afoara a minduiaril’ei diznou ali Europă. Ună d
SECTA A MUL’ERILOR - dupu Aristofan / Andridzeari ti scenă : Toma Enache
Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios pârvulia "Câ ţe ursa nu-ari coadâ?" - apriduţeari dupu Ion Creangă.
Regatlu Unit easti di jeali după ţi viniri, muri printulu Philip, duţi di Edinuburgh, nicukirlu a văsiloanillei Elisabeta a II-a. Marina Britanică ndreapsi, ază, ţeremonii tru ma multă căsăbadz ti adutearea aminti a prinţului Philip, cari lucră tu ipotise
Ministerlu a Sănătatillei di Bucureşti şi directorllii di spitali năpoi fac acllimari a româñiloru tră responsabilitati.
Aoa şi 145 di añi, Hobița, tru locãrli a Gorjului ditu România, s’aminta Constantin Brâncuși, anămusitlu sculptoru di ma amănatu, a curi atelieru easti ţănutu, tru ună turlie di clopatu di geami, tu misuhorea-a Parislui. Paris agiumsi tru 1904, hiinda...
Emisiunea armânească ditu 10.04.2021
Protili emisiun’i di radio experimentali transmisi dit România trâ xinâtati eara programi muzicali. Eara tru 1927, un an ninte di fiinţarea-a Societatil’ei Naţionali di Radio.
Vruţ soţ, puteţ s-nâ avdzâţ pi telefonea mobilă tu SUA.
Ţerbul Figaro, aşi cum eara muşat, tin’isit, avdzât şi cu tin’ie mari di tuti alantili priciuri tu pâduri, unâ dzuuă dzâsi ta s-ansoarâ.Aşi acâţă s-pitreacâ cl’imari la tuţ şi s-l’icâliseascâ tuţ soţ şi soaţâ că vrea s-facâ numtâ...
Link-uri ti agiutor
Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sect. 1, cod 010165, Bucureşti,
www.rri.ro, telefon 0040.21.319.05.16, fax 0040.21.319.05.62, rri@rri.ro
Copyright © . All rights reserved