Agiundzemu ază Hărman ică Huntschprich tru dialectul săsescu, tru apriduţeari Muntili a N’earillei. Easti ună n’ică hoară nica și isihă, tru ţentrul ali Românie, la aproapea dzaţi km di Brașov. Unu di muzeele discllise după scutearea-a catandisillei di an
Lucian Blaga - volumlu "Puizii aleapti", editura CARTEA AROMANA, tu anlu 1995, tu cari Ionel Zeană aduse pi armâneasti nai ma musatili poezii dit opera aistui poet cu hari, ti dupu dada eara armânu, dit familia Moga vinită tu România tu işita a sec.18.
Ia bagăţ ciombra, lea Lenă easti un căntic ţi ahăntu ăl’i avea hari ali Iţa Carabaş, că di anda l-u avea anviţată di la pareia di Seres daima ăl cânta tu adunări cu ahăntu dor. Un cantic di vreari ţi gionli ti fudzi alargu. Cantarea pri ayali s-astirnuta
Ti aestu zbor Tache Papahagi nă da etimologia “haris” dit limba gârţească. Easti un zbor di ghenlu feminin ţi ari pluralu hări.Aestu zbor mushat ari multi noimi. Prota ş-prota aţea di muşuteaţâ aleaptâ. Ca tu exemplili: “tut truplu a tău –i nă hari”;
Jurnalul Familiei –Escu /Giurnalu a Fumeal’ei –escu easti nai ma dit soni documentar adrat di Serban Georgescu, ti pana tu soni, spuni pirmithlu a miliun’i di roman’i ti bana al’i adusi anamisa di aesti sinuri, s-aiba zoresa ta s-straxeasca un alantu
Vruţ soţ, Radio România Internaţional v-are invitată până la 28 februarie 2019, data poştâlei, să participaţ la un concursu de cultură generală cu titlul „Govora - turism balnear la nivel european”, dedicat a staţiunilei Govora, a turismului balnear, ama
Unirea a Moldovâlei cu Muntenia di pi 24 ianuarie 1859 şidzu sum semnul a vrearil’ei internă ama şi mai multu sum aţel a conjuncturâlei internațională. Proiectul național românescu nu poate să hibă mutrit în afoara a minduiaril’ei diznou ali Europă. Ună d
SECTA A MUL’ERILOR - dupu Aristofan / Andridzeari ti scenă : Toma Enache
Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios pârvulia "Câ ţe ursa nu-ari coadâ?" - apriduţeari dupu Ion Creangă.
Tora, dupâ un seculu ş’cama, evenimentili ditu bitisita-a Protlui Polimu Mundialu canda suntu arâdâpsiti tu unu şingiru loghicu, hireescu, tu un proţesu ghini minduitu ma ninti.
România agiumsi pi isapea di 9.685 di nãi cazuri di lândzidzâri cu nãulu coronavirus și 160 di morțã tru utimele 24 di ore.
Prilundzearea-a catandisilljei di alertă/ Prezidentul la summit/ România anamisa di alidzeri/ Falsuri, pâradz amintaț paranomu şi strungărie/ Malâmă la canotaj, fânico la fotbalu.
Vruţ soţ, dumănică, tru 3 di brumaru 2019, vă aştiptăm la «Dzuua a Ascultătorlui» la Radio România Internaţional, la cari hiţ călisiţ s-loaţ parti cu ună contribuţie tra rolu a radioului internaţional tora, la 30 di ani di la surparea a multor regimuri...
Recepţia-a programiloru RRI tu grailu di dadâ, armânești tru chirolu 25.10.2020 - 27.03.2021
Protili emisiun’i di radio experimentali transmisi dit România trâ xinâtati eara programi muzicali. Eara tru 1927, un an ninte di fiinţarea-a Societatil’ei Naţionali di Radio.
Vruţ soţ, puteţ s-nâ avdzâţ pi telefonea mobilă tu SUA.
Ţerbul Figaro, aşi cum eara muşat, tin’isit, avdzât şi cu tin’ie mari di tuti alantili priciuri tu pâduri, unâ dzuuă dzâsi ta s-ansoarâ.Aşi acâţă s-pitreacâ cl’imari la tuţ şi s-l’icâliseascâ tuţ soţ şi soaţâ că vrea s-facâ numtâ...
Link-uri ti agiutor
Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sect. 1, cod 010165, Bucureşti,
www.rri.ro, telefon 0040.21.319.05.16, fax 0040.21.319.05.62, rri@rri.ro
Copyright © . All rights reserved