Clirunomlu a Cărunăllei Marii Britanii, Prinţul Charles, easti vinitu tru ună nauă vizită tru România, după ună dănăseari di itia a añilor di pandemie.
Comisarllii a Gardăllei di Mediu ditu România pitricură a organelor di cercetare penală, tru premieră, o plândzeari contra unei societăţi tră comiterea infracţiunii di ngrupare a cupriiloru.
MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu 3 di şcurtu 1780 şi eara ditu unâ fumeal’ie di armân’i ditu Arbinişie. Cându tipusi Gramatica eara profesoru la Scu
Eara unâoarâ un mari celnic, un mari nicuchir, di nai ma avuț'i di aoa, di la noi, cu cupii di oi ninumirati, cu stâñi aruzvuiti prit munțâ, şi cu ți va vreai, câ nu mata avea ți sâ-și facâ el cu ahânta aveari! Ma, inima nu îi eara bunâ, nu ș-u hârsea...
Dumânicâ, 22-li di Maiu, sihatea 18:00: Lila Cona (di Beligrad) va s-pârâstâseascâ “ANTOLOGHIA A PUEZIILJEI ARMÃNEASCà CONTEMPORANÔ
Aştirnut tru nordul a Româniillei, Maramureșul easti ună regiune atractivă ditu videală turistică, di itia a muşuteţloru tru fise și a avearillei etnofolcloriţi.
Mihai Eminescu fu poet, prozator și jurnalist cari tră originalitatea creațiillei literari lo titlul neoficial di "poet național".
Huneră tu unu actu di Ion Luca Caragiale, turnată pi armâneaşti di Toma Enache.
Cu Hristolu şi cruţea (versuri Toma Enache / muzica Dumitru Bicu). Armâńi alâxiţ-vă că-i sârbâtoari/ Cu Hristolu ş-cruţea.
Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios îndauâ poezii, anecdoti, tu interpretarea al Toma Enache - apriduţeri dupu Jean de la Fontaine.
Prezidentul a Româniillei, Klaus Iohannis, zbură gioi cu prezidentul a Consiliului European, Charles Michel, ti printipalele puncte di pi arada di lucru a summitului extraordituar al Consiliului Europian cari va s’ţănă luni și marță.
Sumar: Jgllioată mari ti indipendinţa energetică; Economia sumu presiune; Măsuri ditu pachetul di agiutoru tră români; Măsuri ditu pachetul di agiutoru tră români
Un stat viţin, ţi ari multu sinuru cu Moscova, vru tra ş-treacă bana pi a lui cicioari, cu hareili şi uruteţli a lui, cu averli şi nădiili personale. Liderlu di Moscova și anapuda a lui parei di pistipseari nu fu sinfunu.
Link-uri ti agiutor
Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sect. 1, cod 010165, Bucureşti,
www.rri.ro, telefon 0040.21.319.05.16, fax 0040.21.319.05.62, rri@rri.ro
Copyright © . All rights reserved