Vizualizari: 325
Tipareste
Modernizarea României, începută în a doua jumătate a secolului XIX, s-a accentuat până în preajma primului război mondial .Modernizarea României, începută în a doua jumătate a secolului XIX, s-a accentuat până în preajma primului război mondial și s-a transformat în sincronizare culturală cu occidentul în perioada interbelică și datorită unor generații cu totul speciale de intelectuali și intelectuale. Printre aceștia s-a numărat și Aida Vrioni, îndeobște considerată prima jurnalistă profesionistă din România.
Pe numele ei real Maria Mateescu, ea s-a născut la Ploiești în luna octombrie a anului 1880 și a început să publice în orașul natal, în revista Aurora, publicație înființată chiar de ea și de fratele ei. Între 1898 și 1904 a colaborat cu articole și lucrări literare la mai multe ziare și reviste care apăreau, pe vremea aceea, în București cum ar fi: "Dimineața", "Adevărul literar și artistic", "Rampa" etc. În 1904 marele ziarist Constantin Mille a chemat-o în capitală oferindu-i un post de redactor permanent la ziarul "Adevărul", ea devenind astfel prima femeie ziarist profesionist din România. Dar de remarcat s-a remarcat în perioada interbelică și în calitate de prozatoare, dramaturgă și activistă în cadrul organizațiilor de femei care înfloriseră în epocă.
O parte însemnată din activitatea ei s-a desfășurat în redacția "Revistei scriitoarei", devenită în 1929 "Revista scriitoarelor și scriitorilor din România", publicație pe care Aida Vrioni a condus-o din 1931 până la încetarea activității în 1943. Recent, scrierile Aidei Vrioni au început să fie recuperate și publicate în volume prin efortul cercetătoarei Monica Negru, din cadrul Arhivelor Naționale ale României, care continuă acum relatarea biografiei scriitoarei. TRACK: Ea a fost una dintre liderii mișcării feministe în epocă. A fost membră a mai multor asociații feministe din epocă și a avut cu diverse inițiative. A propus și a și realizat primele concursuri literare adresate debutanților cu scopul de a-i sprijini financiar și în același timp de a-i determina să scrie și să publice. Deci aș putea spune că demersurile ei culturale au fost ample și diverse. Iar în ceea ce privește scrierile ei din Revista Scriitoarei și alte publicații, acestea sunt de asemenea extrem de diverse. Erau cronici, erau diverse articole despre evenimente, erau foarte multe materiale despre vizitele ei în diferite localități din țară. De exemplu a surprins Bucureștiul în anumite ipostaze , dar a scris și despre Constanta, și Sinaia unde avea o vilă.
Așadar, Aida Vrioni a îmbinat jurnalismul, cu dramaturgia și proza, cu literatura de călătorie și feminismul, iar activitatea sa frenetică i-a adus recunoașterea binemeritată în rândul intelectualității interbelice. Totuși, meritele sale au intrat într-un con de umbră, mai ales după încetarea apariției "Revistei scriitoarelor și scriitorilor". Monica Negru. TRACK: Această revistă a fost editată și condusă de către Aida Vrioni care a apelat mereu la colaboratorii ca să scrie și să publice. De asemenea a scris chiar ea în revistă, dar a și susținut-o material. A făcut foarte multe apeluri la cunoștințele ei să-și facă abonamente pentru a susține această revistă.
În 1943, revista și-a încheiat existența, probabila Aida Vrioni nu a mai reușit să o susțină. Dar ea și-a continuat activitatea de ziaristă și scriitoare în alte publicații ale timpului. E ciudat un anumit lucru. În anii interbelici ea a fost nu numai cunoscută, ci și apreciată de unii dintre confrații săi. A scris și două romane, și o culegere de eseuri în afara articolelor de presă, dar după aceea este complet uitată. Lucrările ei au fost abandonat în arhive și acolo se estompează și se pierd în timp.
Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a găsit-o pe Aida Vrioni bolnavă, dar nu complet retrasă din activitate. Tot mai avea putere să scrie în jurnal, deși în 1950 a suferit un spasm vascular care a lăsat-o semiparalizată până la moartea sa, în 1954. Dar acum opera Aidei Vrioni este readusă în atenția cititorilor prin volumele de memorii și publicistă editate de Monica Negru, în urma cercetărilor întreprinse în Arhivele Naționale.
Tipareste