Afganistan, un loc fierbinte

afganistan, un loc fierbinte Două recente atacuri majore produse în Afganistan au avut între victime şi români – un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul şi un militar care îndeplinea funcţia de şofer în cadrul structurilor de comandament NATO.

Două recente atacuri majore produse în Afganistan au avut între victime şi români – un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul şi un militar care îndeplinea funcţia de şofer în cadrul structurilor de comandament NATO, care şi-a pierdut viaţa ca urmare a exploziei unei maşini-capcană în apropiere de Green Zone. Atentatele au fost revendicate de insurgenţii talibani, aceştia organizând cu regularitate astfel de acţiuni, ţintele fiind, în general, asociate forţelor NATO, cetăţenii străini din Kabul, precum şi instituţiile afgane. România are în prezent în Afganistan peste 760 de militari, care participă la misiunea Resolute Support.

 

Invitat la Radio România, analistul militar Hari Bucur-Marcu explică situaţia din Afganistan şi de ce există o responsabilitate la nivel internaţional în legătură cu această zonă: „Afganistanul este un stat aparte în lume, este poziţionat geografic între state care încă îşi mai rezolvă problemele lor de bunăstare sau de siguranţă cu mijloace militare, vorbim de Pakistan, vorbim de Iran, chiar şi de Rusia, dacă ne gândim bine, state care aşa au fost construite pe baza aceasta, în care puterea militară contează foarte mult în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, nu mai vorbesc în atitudinea statului în lume. Un asemenea stat, Afganistanul de data asta, a ajuns să fie lovit militar, mai ales de către Statele Unite, dar şi de către aliaţii Statelor Unite, pentru simplul motiv că adăpostea una dintre organizaţiile teroriste care au avut cel mai mare succes în a lovi Statele Unite, respectiv Al-Qaeda, care a lovit Turnurile Gemene din New York şi alte obiective din Statele Unite, pe 11 septembrie 2001.

De 18 ani, Statele Unite sunt prezente în Afganistan, au avut un război împotriva acestor talibani care erau la guvernare pe vremea aceea, i-au învins militar, dar bineînţeles nu i-au nimicit, ca să zic aşa, ei există acolo în continuare. Iată că din când în când reuşesc să încarce un camion sau o maşină cu exploziv şi să o ducă să o explodeze undeva aproape de o ţintă. Acesta este contextul. Marea întrebare este ce caută România în toată povestea. Răspunsul este - responsabilitatea internaţională.”

 

De când Statele Unite au lansat pentru prima dată operaţiuni militare în Afganistan, în octombrie 2001, peste 2.400 de militari au fost ucişi şi peste 20.000 au fost răniţi în misiune, conform statisticilor Pentagonului. Circa 30 dintre aceştia sunt români. Ţintele predilecte, în general, în astfel de zone de conflict sunt reprezentanţii marilor puteri. Acum, în urma primului dintre atentatele amintite ambasada României a fost distrusă în proporţie de peste 80%, devenind, cel puţin temporar, impracticabilă. Aceasta în condiţiile în care România este considerată una dintre ţările simpatizate în zonă. S-a schimbat ceva în acest sens în ce priveşte România?

 

Ministrul român de Externe, Ramona Mănescu, explică: „Nu s-a schimbat nimic. Nu are legătură simpatia faţă de români şi faţă de România cu raţiunea pe care o are un terorist atunci când atacă. Este vorba de un atac terorist asupra unei misiuni în Afganistan, este misiunea unui stat european, nu are legătură cu simpatia sau antipatia faţă de România.”

 

 

Atacul a avut loc la scurt timp după o întâlnire între preşedintele afgan Ashraf Ghani şi emisarul american Zalmay Khalilzad, dedicată proiectului de acord de pace cu insurgenţii afgani, proiect neagreat, însă, de o parte din talibani. Şi care este acum sub semnul întrebării, după ce preşedintele Donald Trump a anulat negocierile de pace cu talibanii. Liderul de la Casa Albă a anunţat brusc anularea unei întâlniri la Camp David, care ar fi trebuit să aibă loc cu doar câteva zile înaintea comemorării atentatelor de la 11 septembrie, comise de organizaţia al-Qaida şi care au constituit resortul prezenţei militare internaţionale în Afganistan.

 

Donald Trump, care promisese retragerea efectivelor de militari americani din Afganistan şi că va pune capăt implicării SUA în conflictul care se apropie de 18 ani, şi-a justificat schimbarea de poziţie prin recentele atentate comise la Kabul, în care inclusiv un militar american şi-a pierdut viaţa. Totuşi, SUA nu exclud reluarea negocierilor cu talibanii, cu condiţia ca insurgenţii să îşi schimbe atitudinea şi să îşi respecte angajamentele, a declarat şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo. Mai mulţi foşti ambasadori ai SUA în Afganistan au avertizat, într-o scrisoare deschisă, asupra riscurilor pe care le presupune o retragere grăbită a militarilor americani înainte ca în ţară să fie cu adevărat pace.

 

La Kabul, preşedintele Ashraf Ghani a declarat că adevărata pace în Afganistan va fi posibilă numai atunci când talibanii vor opri violenţele şi vor purta discuţii directe cu guvernul. Aproape 200 de persoane au fost ucise şi circa 900 au fost rănite în atacuri care au avut loc la Kabul de la începutul anului.


www.rri.ro
Publicat: 2019-09-13 11:49:00
Vizualizari: 741
TiparesteTipareste