Starea Uniunii, în dezbaterea Parlamentului European

starea uniunii, în dezbaterea parlamentului european Discursul privind starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Strasbourg, în plenul Parlamentul European, a reprezentat o trecere în revistă a principalelor dosare de pe agenda instituţiilor europene:

Discursul privind starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Strasbourg, în plenul Parlamentul European, a reprezentat o trecere în revistă a principalelor dosare de pe agenda instituţiilor europene: migranţi, terorism, apărare, acorduri comerciale, Brexit, plan de investiţii, securitate socială, schimbări climatice. 


Departe de fi un triumfalist, discursul, rostit în franceză, engleză şi cu termeni din germană, a punctat atât realizări, dar şi obiective de îndeplinit pentru executivul comunitar. În discursul care a durat aproape o oră, Jean-Claude Juncker a afirmat că Europa a depăşit criza financiară globală, declanşată în urmă cu un deceniu, prin înfiinţarea unui fond european de investiţii strategice de 350 de miliarde de euro, ceea ce a dus la  21 de trimestre consecutive de creştere economică şi la 12 milioane de noi locuri de muncă apărute începând din anul 2014. El a amintit Grecia care a făcut eforturi  "herculiene", cu costuri sociale mari, dar care a încheiat cu bine programul de asistenţă financiară internaţională, sprijinit şi de Uniunea Europeană. Un alt reper important este şomajul în rândul tinerilor, de 14,8%, destul de ridicat, dar care se află, totodată, la cel mai scăzut nivel din anul 2000. 


În acest context, Jean-Claude Juncker a pledat pentru o Europă unită: "Lumea de astăzi are nevoie de o Europă puternică şi unită, o Europă care lucrează în favoarea păcii, a acordurilor comerciale şi a relaţiilor monetare stabile, chiar şi atunci când unii sunt predispuşi unor războaie comerciale şi monetare."


Președintele Juncker a prezentat iniţiativele Comisiei Europene în domenii precum migrația, protejarea frontierelor externe, securitatea internă, garantarea unor alegerile europene libere, acordurile comerciale, parteneriatul Uniunii Europene cu Africa și Uniunea Europeană ca actor global: "Timpul pentru suveranitatea europeană a venit. Este timpul pentru ca Europa să îşi destinul propriile sale mâini. Este timpul ca Europa să dezvolte ceea ce am numit "Weltpolitik Fähigkeit", ceea ce înseamnă capacitatea sa politică mondială, capacitatea de a juca un rol, în calitate de Uniune, în modelarea afacerilor globale. Europa trebuie să devină un actor suveran în relaţiile internationale."


Preşedintele Comisiei Europene a cerut Uniunii Europene să acţioneze în mod unitar pe scena mondială, să apere valorile democratice şi să refuze naţionalismul nociv. În ceea ce priveşte politica externă, Jean-Claude Juncker a evocat iniţiativa Comisiei ca deciziile să fie luate în urma unui vot cu majoritate calificată, nu ca urmare a unui vot în unanimitate aşa cum se întâmplă în prezent când unele decizii ale Consiliului European au fost luate după multe negocieri sau chiar amânate din cauza lipsei unanimităţii. 


Pe de altă parte, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că doreşte ca instituţia pe care o conduce să fie în centrul democraţiei şi, de aceea, trebuie să aibă dreptul la iniţiativă legislativă. "Suntem singurul parlament din lume care nu poate iniţia legislaţie" a conchis Antonio Tajani.


Discursul preşedintelui Comisiei Europene a atras şi critici, în special din partea grupurilor parlamentare mici, dar a beneficiat şi de susţinerea celor mai mari grupuri politice din Parlamentul European.



www.rri.ro
Publicat: 2018-09-13 10:44:00
Vizualizari: 398
TiparesteTipareste