LALI NIDA S-AMPULISEAŞTI CU STRANGHIL’I - Conu Leonida faţă cu reacţiunea

lali nida s-ampuliseaŞti cu stranghil’i - conu leonida faţă cu reacţiunea Huneră tu unu actu di Ion Luca Caragiale , turnată pi armâneaşti di Toma Enache.

(Unu udã pseftu di mãhãlã. Dãnãpoi, nandreapta unã uşi;nastãnga unã firidã. Di unã parti şi di alantã ali scenã cãti unã crivati ti durńiari. Tu mesea a udălui ună measã ti ari avrigra scamnuri di pal’i. Pi measã unã lambã cu abat-jour. Dininti, nastãnga unu ugeagu cu uşea dişcl’isã iu ardu nãndauã leamni. Nida i alãxitu tu stranili ti-n casã cu papchi ãn-cicioari şi cu barbarusã ãn capu; Chira tu cãmeaşea di noapti, cu fustani di lãna aroşi şi ligatã la capu cu unã şamie albã. Dol’i şedu di zbor la measã).

Scena I
LEONIDA: - Aşi cum ţă dzăc, mi scolu unã tahina; ştii, cunoşti arada a meau, bag prota oarã mãna pi "Bana Armãneascã" şi mutresc cum neadzi vãsilia. U dişcl’d şi ţi ghivăsescu? Mea ţãn minti ca tora: 123 di şcurtu chiru zorea aţea marea. S-bãneadzã Ripublica!

Chiraţa - Avdză tini !

Leonida - Dumidzã s-u l’artã, prota mea ãnveastã nica durnea. Mi dipun cu dealaga dit crivati şi bag boaţea: "Scoală chirauă ş-hãrsea-ti cã hii dadã tinisitã; scoalã cã vini libirtatea la puteari!

Chiraţa - Dip aşi !

Leonida - Cãndu avdzã ti libirtati, ansari ş-nãsã l’irtata dit crivati ... cã ş-nãsã eara ripublicanã! Dzãşi: . Nã ãndreapsim, ti l’ia haraua şi fudzim dealaga, pripadi, pãnã la teatru. Şi cãndu vidzui... o, la! Tini ştii cã mini nu mi arãd cu unã cu dauã.

Chiraţa - Dip aşi, tini nu hii ca alanţă! E,e... ca tini soari nu ari vãr.

 Leonida - Va s-dzãţcã taha aşi, cã taha al’iumtrea, cã ta s-dzãţ aşi .

Chiraţa - Dip aşi!

Leonida - Ma cãnd vidzui, dzãşi mini: S-ti afireascã Dumnidzã di dzãndza a dunaul’ei! Ti-ń vidzură ocl’il’i: hlamburi, cãntiţi, zghileri, aurlãri, tãmpãn, lucru mari şi cãlbãlãchi, cãlbãlãchi di ţã yinea a voami, nu altã.

Chiraţa - Ghini că nu fui atumţea Bucureşti, cum hiu mini ca aspăreată, mi afiri Dumidzã, cã ... cari-ştii ţi-a s-pãţam!

Leonida - Nu grea aşi, puteam s-amintãm ţiva, s-avemu şi noi vãrã hãiri. (alãxeaşti boatea) E, more, ti duţi mintea cătu chiro ţănu mintireaja ti cari ţă zburam?

Chiraţa - Pănă dicsearã, pãnã tu ascãpitatã.

Leonida - (arãdi di ahtari minduitã pseftã şi dzãti salami) Trei stãmãni di dzãli, corbã!

Chiraţa - (ciuidusitã) Nu mi zurlusea lãi!

Leonida - Ţi mindueşti, tini, lea, că fu lucru ti ţiva. Ia minduea, maca Galibardi, di aclo di iu easti el pitricu ună carti ti armănami.

Chiraţa – E,e.., dip aşi!

Leonida - Ańi torńi zborlu!

Chiraţa - Nu, cum dzãţ tini.

Leonida - Avdzã tini s-uidisi ş-ti nãs cum u adusim noi luyuria deavrigãra, ca un hir aştãt, ta s-işem tu padi tu Evropa, ş-duchi cã ari ş-el unã borgi, taha ti politichii, ta s-nã hiritipistipseascã.

Chiraţa - Ma ţi spunea tu carti?

Leonida - Patru zboarã. Maş patru. Ma zboarã, nu glãrini! Mea ţăn minti, ca tora: S-ănchirdãseascã soia! Ghini u pâtătu! S-băneadză Ripublica! S-bãneadza tutã Armãnamea! Simnatu dighios tu orighinal - Galibardi!

Chiraţa - Deapoaia, maca easti aşe, zbură multu muşat omlu!

Leonida - E,e.. ncapi zbor! Un easti Galibardi, om ãntreg ş-ninga disã; ţi s-dzãt, chintã latinã, corbã, ş-ţã ncl’iş gura! Cãte ãl’i acãţã lãhtarea minduieşti tini, tuţ amiradzl’i ş-Papa di Roma?

Chiraţa - Şi Papa di Roma? Avdză lea?

Leonida - Ş-ninga cum, lu anvãrti di lu arisi şi nãs. Ti ş-dzãsi Papa - iezuit - altã soie nu ş-eara glar - cãndu vidzu cã nu ari cu cari s-u scoatã ncap .... lãi, fãrtate, cu aistu nu ari minciuni, cu aistu, cum ved mini, nu poţ s-lu arădz.Ia ma ghini s-mi avărtescu pi ninga nãs, s-lu acaţ tu pringã, sã-n lu fac cumbar. Şi taha aşi, taha altã soie, nune nsus, nune nghios, cã-i tunsã, cã-i bilitã, ãl bãgã Galibardi di-l’i pãtidzã un cilimean.

Chiraţa - Ş-află omlu! şi nunlu!

Leonida - Mutrea-ncoa! Spuni-ńi, ţă treaţi prit minti căţ fărtaţ suntu tu pareia al Galibardi?

Chiraţa - Nai ma mulţă! Miriminghi!

Leonida - Unã nil’i, corbã!, maş unã nil’i!

Chiraţa - Ţi dzăţ corbe, maş cu ahănţă s-poată s...

Leonida - ie, e ... ma ãntreabã-mi s-ţã spun ti turlii di oamińi suntu.

Chiraţa - Unu şi unu.

Leonida - Nai ma buńil’i, alepţă, ma s-va lu acaţă Dumnidzălu di-un cicior. Tri caplu a lor! Azã aoa, mãni aclo tuş cãndã nu- au altã zãnati, bagã-lã trastul ş-dã-lã mãndzãli, tu draţ s-ducã.

C: - Tora u dzãseşi!

L: - Ş-tuţ să ncl’ină la nãs cum la Hristolu; ta s-nu-l’i aspargã chefea şi sã-l’i cureascã foamea, trei dzãli nu bagã ţiva n-gurã, cã nu ar ţi s-măcă.

C: - Ţi dzăţ lăi?

L.: - Ţi s-ti ńiri ş-ţi s-ti aduń. Hii ninga cu cămeaşa di la nuna!.

C: - Cum dzãţ, cum dzãţ?

L: - Cãt easti satea Chirã, s-nã bãgãm?(hascã dol’i)

C: - Bitisirã 12, soare.

L: - Vedz tini cum treaţi oara cu zborlu?

C - E, cum li spuńi tini, tut s-asculţ, ca tini soare nu-ari văr.

L - Chirã, tãxişi feata s-yinã mãni cama di tahina ta s-aprindã foclu ?

C - E lãi, e.

L - Vedz tini cum treaţi oara cu zborlu...

C – E ,cum li spuni tini soare tut s-asculţ; ca tini soare nu-ari văr.(s-bagă tu doagă)

L – (după ţi s-aşuţă tu crivati pănă şi ăndreapsi loclu) A...ţi ghini !

C- (di sum doagă) Taha aşe cu Galibardi, e ?

L - Dip aşe ! Ninga un ca nãs ş-pãnã mãni tu ascãpitatã, maş ahãntu, ş-u adrai Ripublica...(cu păreari arău) Ma nu ari altu ca nãs. Ma s-fãţea tuti muştili ńeari, va s-măca ńearea cu ciubana. E, ma tini va s-aspuńi că peanarga pusca s-adară, cã aravdã, cã nu s-dusi chirolu; (cu inati) Ma pãnã cãndu frate, cã nã si lãi ? S-fãnãti duneaua tutã di lãieţ, lipseaşti s-andridzem Ripublica.

C - S-ti facã sora, soare, ma mini nu achicãsescu cu şcreta a mea di minti di mul’eari, s-nu mi ancaci cã dzãc s-mini un lucru: ţi ghineaţă va s-hibă ş-cu Ripublica aistă?

L - Aide, aide dip trocã hii. Cum ti ghineaţă ? Avdză aestu zbor: cap di zdangan, nema carafetã;Deapoaia, cã prota ş-prota, maca easti Ripublicã, nu va s-pãltim ţiva dip a statlui.

C - E, dip aşi !

L - Dip aşe !... ş-deapoaia pi di altã parti, tut ţi suntu caplu ali fumeal’i, ca mini, va s-l’ia mulţă păradz, di la stat, tuţ isa.

C - O, lãi, nu mi arãdz ! Naca-i şicai !

L - Ţi şicai ?

C - Ş-păradzl’i ti cari dzăţ, suntu ahoryea di pensii ?

L - Dealihina, pensia u am hazãri, di pachi strãpachi tut u avem, ş-tora cãndu va s-hibã Ripublicã, vãr nu va s-da di nãsã; Ripublica easti, nu ari spuneari ţi easti

C - Cum dzãţ, aşe deapoaia ...

L - E, s-ţă dzăc ş-unã nauã, va s-adarã ş-nom ti curcubeti hiarti.

C - Ţi-i aţea, nom ti curcubeti hiarti ?

L -Easti cã vãr, nu va s-aibã ãndreptu ta s-hiarbã curcubetili fãrã s-nu-l pãlteascã statlu ti aestã.

C - Stãmãrie, Dumnidzale, pãi maca easti aşe ţi nu s-adarã diunãoarã Ripublica, lãi.

L - Em, ti alasã strãnghil’i ? Nu lã si uiduseaşti a lor s-nu mata pãlteascã vãr paradzl’i a statlui; giudicã ş-tini, di-u va s-mãcã el’i pãrãlu cu ciubana ?

C - Aşe easti, e lãi, e ! Ma un lucru tut nu-l achicãsescu.

L - Ţi lucru ?

C - Ma s-nu pãlteascã vãr paradzl’i a statlui, di iu va s-na da statlu pãradz a nauã.

L - Pãi, statlu ţi zori ari ? Ti ţi easti ? Nu tradzi gaile a statlui. Statlu s-aibă tru scupo s-nă da pãradz cafi mes, s-ahãntu!

C - Aşe easti, cum dzãţ, mini vãrnoarã nu minduiam ahtari lucru. Nu-n ticnea iuva, iuva... ţi ghini va s-hibă. Iu nu da Dumnidză s-u videm s-pi aestã... Ripublica.

( Nida adurńi) Hãrheşti, lãi ?... Li hãrheaşti.

 

Scena II

(Chira şadi pi ună ureacl’i şi u acaţă somnu şi ea. Niheamă chiro nu s-avdi dip ţiva ,deapoia naparti s-avdi dauă trei ori cum amină ună tufechi şi născănti zghileri;deapoia s-faţi halatu mari).

C – (S-aspari şi să scoală lăhtărsită) Cari easti ? Cari easti ?(fudzi troara cătă uşi şi mutreaşti ma s-hibă ghini ăncl’isă. S-toarnă). Caşti ţi ănyisai. (S-baga năpoi tu crivati şi u acaţă somnu. Nida hărheaşti. S-avdi năpoi halatu şi ma mari. Ansari dit crivati ma lăhtărsită). Cari easti ? ( Neadzi la firidă u dişcl’idi )ţi va s-hibă aestă? ţi halã va nã patã. Leonido! Leonido! (fudzi şi sa-ncl’iadică şi cadi tu crivati pisti Leonida). Leonido!

Scena III

L –(Să scoală dit somnu aspăratu) E, ţi easti ?

C - Leonido, scoal cã ardi, Nido !

L - Iu ardi ?

C - Scoalã cã easti rivoluţii, polim mari nafoarã !

L - Ţi zbor i aestu corbă, ţi bãnduredz aşe!

C - Polim mari, lea - piştoli, tufechi, Leonido, zghileri, aurlări, tămpăńi, lucru mari, di ńi-ansării dit somnu.

L - Chirã, nu ai ţiva, ştii cum hii tini ca aspãratã, iu zburãm tutã noaptea di politichie, ti bãgaşi cu faţa ndzeanã şi anyisaşi caşti ţi.

C -Leonido, dişteaptã hiu mini tora ?

L - Cum dzaţ tini tora, mini nu para bãgai oarã !

C – Ma, ghini, soari, nu ti şteam ahtari anapud! Leonido, hiu diştiptatã, avdzãi cum ti avdu ş-cum mi avdzã... rivoluţii, polim mari.

L - Ghini , Chirã, stãi niheamã, nu ti teleporta geaba, di cãndu mi distiptaşi mini, avdzãşi altu tiva ?

C – Nu.

L - Ş-deapoaia cum yini aistu lucru ? Dzã tini?

C - Nu ştiu, lãi, ştiu ş-mini ?

L - Deapoaia vedz, mea, mutrea ncoa... s-u lom di alantã parti, s-videm ti va s-dzãţ. Ghini, dip rivoluţii s-eara, s-dzăţem... Nu ănviţaşi că văr nu mata poati s-aminã cu tufechea n-hoarã ? - i dimãndari di la poliţie...

C – E soare, aşe-i cum dzăţ tini, că tini zburăşti limbidu şi cu mintiminil’e , nu ari omlu di iu s-ti acaţă... Ma ghini lăi avdzăi , a-v-dză-i; cum s-avdu ma s-nu eara ţiva?

L - Aide, corbã, cãti di aesti ãni vidzurã ocl’il’i, nu-ni agiundzi perlu s-li misur. L’i-am tuţ tu gepea aţea ńica. Faţ hazi cu omlu. Omlu di iu şeadi arăhati ăl’i yini ca andralã, ca sihleti, ãl’i bati liciu caşti iu, ş-cum easti ca aspãreat, cadi pi minduiari, cãdzu pi minduiari, lu agudi chicuta; ş-deapoaia dit chicutã s-faţi mintireaji ş-l’i-u da urbarea. ş-deapoaia, tu soni, dealithina, ti ţiva... să zdrumină.

C - Comedie, lãi ! (Ciuidusită) aşe va s-hibã!

L - Mea, ş- tini tora ti agudi niheam chicuta, ma dip niheamã, ş-ti mintişi, nu ai ţiva.

Hai s-nã bãgãm tu crivati doil’i di guşi. Noapti bunã, Chirã.

C - Noapti bunã, Nido.(Astindzi lamba şi s-baga tu crivati)

L - S-nu ti badz cu faţa ndzeană, Chiră, cã nãpoi va s-anyisedz caşti ţi.(niheamă chiro isihie,deapoia multu halatu)

Scena IV

C - O, lãi, avdzãşi ?

L – Ş-tini avdzãşi ? (Halatlu şi tampańili s-aproachi)

C - Ti aţea nu mi acăţa mini loclu.

L - Aprindi lamba.

C - Ńi-u deadi chicuta, Leonido.

L - Caşti ţi hală va s-nă patã Chirã !

C - Ńi-u deadi urbarea, Leonido ?

L - I zńie mari, corbă, ţi hală s-faţi ?

C - Ţi hală s-faţi, tini nu vedz ţi hală s-faţi, i rivoluţii, polim, Leonido.

L - Mari ciudie, frate, rivoluţii ca rivoluţii, ma nu ţă dzăş cã dimãndarã di la poliţie s-nu aminã vãr cu tufechea nhoarã.

C - Vãr, ni vãr, avdzã ?

L - Avdu, ma nu easti, nu ari cum s-hibã rivoluţii... Maca suntu a noştri la puteari cari va ş-batã caplu ti rivoluţii ?

C - E ãntreabã-mi, s-ti ãntreb.

L - Iu easti gazeta ? Cã ma s-hibã rivoluţii, va sã spunã oara... Iu easti gazeta ? E, e...e, e, tea!

C - E, ţi easti?

L - Tora yin di acasã, nu easti rivoluţii, suntu aţel’i ţi bagă strămbi (andihriştil’i); Avdzã: strãnghil’i acãţarã nãpoi s-bãndureadzã, ca unã strigã tu noaptea di pisã şedu ascumţã şi ş-anturusescu ungl’ili, ş-aveagl’i ta s-lã yinã oara s-lã si facã chefili aţeali lãvoasi. Armãname stãi ãmproastã ! Ş-noi li hãrhim tu crivati !

C - Cari aspardzi, lãi, maca nu ghivãsişi gazeta di cu searã?

L - Ş-mi ştiu tuţ strănghil’i, că hiu ripublican, că hiu ti armănami.

C - Pi iu va u ascutem cãciula, lãi ?

L - Nu ti aspari Chirã, nu ti aspari...

C - Troarã, lãi, troarã, bagã mãna.

L - Va nidzem la garã, pi dinãpoi prit gãrdinã, ş-di aclo ninti s-apireascã soarli va fudzim cu trenlu Custanţa. Aclo nu mi aspar, hiu tu pareia a mea, ripublican tuţ, măraţl’i.

C - O lãi, lãi corbe nu avdzã tini ? Tãmpãnarl’i yin cãtã noi.

L - Avdu corbã ; cum hiu mini ca vãr cãcot, pisti noi yin, s-nã apultuseascã, s-nã zgrumã.

C - Nu-ńi spuni lăi, aoa va nă hibã scrisa.

L - Troarã, lea troarã, cãpsea ?

C - Tã, tã, tã, bobo, bobo, yin cãtã noi, pi cãrarea a noastrã.

L - Astindzi lamba !

C - Sãntu tu uşi.

L - Ahãtu nã fu, nu ti minã, s-nã ascundem tu dulapi...

C – S-alãsãm şcreta di cãşoarã şi s-li cãlim prit firidã.

L - Ş-ma s-nu intrarã tru ubor ?

Huzmicheara - Ţi hală, s-faţi, ţi comedii.

C – Aha !

L - St, s-nu dai di uşi !(S-avdi unu truputit)

H - I,i, i, Dumnidzale, s-nu pãţã tiva, chiraua.(huzmicheara asună tu uşi)

C - Easti huzmicheara, Nido.

L – St! Canda fudzirã cu tãmpãnili!

H - Dişcl’idi, chirauã, s-aprindu foclu. U corbani di io, ţi hală s-faţi, s-nu păţără nicuchirl’i tiva ?

C - Easti huzmicheara.

L - Ţă dzăş nu dişcl’idi cã va ti dau cu caplu di mur.

C - Va s-dişcl’id, lãi cã va s-bagã tivichela boaţea ş-va s-hibã cur dizvãlit, ş-va nã ştibã tutã hoara, ş-tãmpãnarl’i.

L - E, ghini discl’idi.

C - Cari easti ?

H - Mini chirauã, viniu ta -aprindu foclu.

C - Ghini vinişi.

H - Ghini v-aflai ?

C - Ţi s-faţi nafoară ?

H - Ghini, chirauã, cum ti s-faţi ! Pănă tora nu putui s-ãncl’id ocl’il’i, tutã noaptea fu chefi mari la bacalu dit cohi; tu aestã oarã s-asparsi chefea. Deaneavra tricurã pi aoa niscãntã mintiţ di beari, eara ş-Coli cumăndarlu ali poliţie adrat ţaghi; aurla ş-amina cu tufechea ndzeană... aradă tivichileascã.

L - Ţi aradă ?

H - Feaţiră oamińil’i chefi, ca fură te-alăsari păreasińil’i, ti dzuă pisimă !

C - S-alăsară păreasińil’i, Pisimule !

L - E, tora mi-aduchii. Tut zborlu a meu, fãrtaţ. Omlu, di iu şeadi arãhati, dit caşti ti, dit ţiva ăl’i yini ca andrală, ca sihleti, ãl’i bati liciu caşti iu, cum easti ca aspãreat cadi pi minduiari: cãdzu pi minduiari ? Lu agudi chicuta. E, ş-deapoaia dit chicutã s-faţi mintireaji, ş-iu da urbarea. Vidzuşi ?

C - Aidi lãi, ma canda dzãteai cã dimãndarã di la poliţie s-nu aminã vãr cu tufechili n-hoarã ?

L - E, ghini, ma tini, nu bãgaşi oarã cã aoa aminã politia cu tufechea, cumăndarlu ali poliţie,amină...

C - E, e, soare, nu ari omlu di iu s-ti acaţă, cum li uiduseşti tini tuti, vãrã altu nu ş-ari hãbari . Ah, soarli a meu!


www.rri.ro
Publicat: 2017-01-06 14:13:00
Vizualizari: 0
TiparesteTipareste