Securitatea şi siguranţa alimentară

securitatea şi siguranţa alimentară Peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică. Alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar încă 1,3 miliarde de oameni sunt supraponderali.

Peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică. Alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar încă 1,3 miliarde de oameni sunt supraponderali. Datele apar în cel mai recent raport FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) din anul 2018. 70% din populaţia afectată de sărăcie trăieşte în zonele rurale, unde viaţa lor depinde de agricultură, piscicultură şi silvicultură, mai arată documentul. Din acest motiv, apreciază instituţia ONU, obiectivul Foamete "zero" al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă necesită o transformare a economiei rurale. Obiectivul amintit promovează colaborarea, la nivel mondial, pentru a asigura întregii populaţii din toate colţurile lumii accesul la o alimentaţie sănătoasă şi nutritivă. În acest sens, guvernele trebuie să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea investiţiilor sectorului privat în agricultură, odată cu creşterea numărului de programe de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile şi crearea de legături între producători şi zonele urbane. 


Conflictele, schimbările climatice care duc la condiţii meteo extreme, un nivel scăzut al economiei, alături de obezitate, reprezintă efecte contrare ale luptei împotriva foametei şi malnutriţiei, spun specialiştii - fapt subliniat la Radio România şi de Mircea Duţu, preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti. Raportul situaţiei mondiale a alimentaţiei şi agriculturii 2018, dat publicităţii la Roma pe 15 octombrie, are ca principală concluzie faptul că, în prezent, după o perioadă de regresiune, foametea în lume este din nou în creştere, a amintit profesorul universitar Mircea Duţu: "Peste 820 de milioane de persoane suferă de subalimentaţie cronică. Conflictele, fenomenele meteorologice extreme legate de dereglarea climei, recesiunea şi nivelurile de supraponderali şi obezi inversează progresele rapide în lupta contra foametei şi malnutriţiei. Ce aş vrea să remarc este faptul că se vorbeşte din ce în ce mai mult la nivel mondial de recunoaşterea unui drept fundamental al omului la alimentaţie, care ar semnifica în primul accesul la o hrană suficientă, de bună calitate, pentru a duce o viaţă sănătoasă şi activă. Acestea par a fi problemele fundamentale cu care se confruntă omenirea şi "Acţiunea Împreună", care este sloganul Zilei Mondiale a Alimentaţiei din 2018, pentru a atinge acest obiectiv în 2030 - foamete zero." 


Micii producători trebuie să adopte metode noi, sustenabile, pentru a creşte productivitatea şi veniturile. Asigurarea mobilităţii în comunităţile rurale necesită o abordare care să ţină cont de mediu, care să încurajeze dezvoltarea tehnologică şi care să creeze oportunitatea unor locuri de muncă stabile şi profitabile, spun cei de la Naţiunile Unite. Forţa de muncă şi dezvoltarea economică nu sunt, însă, suficiente, îndeosebi pentru cei care cad victime conflictelor. Tocmai de aceea, obiectivul Foamete "zero" are în vedere o abordare pe termen lung în vederea formării unei societăţi incluzive şi paşnice. Alte aspecte importante ţin de securitatea şi siguranţa alimentară. Profesorul universitar Mihai Berca, de la Uhiversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti: "Dacă ne referim numai la securitate, nu la siguranţă, problema majoră este calitatea alimentelor pe care oamenii trebuie să le mânănce şi slaba diversitate a lor, pentru că din slaba diversitate a lor rezultă meniurile nu cele mai potrivite pentru sănătatea umană. Asta în ceea ce priveşte securitatea. Dar mai este o problemă şi anume că suntem atacaţi în momentul de faţă, datorită schimbărilor climatice, de invazii, invazii care nu vin din toată lumea, mai ales din partea de sud a lumii, de insecte, bacterii, boli şi dăunători care ne afectează calitatea în primul rând, şi cantitatea dar şi calitatea, pentru că noi nu avem timpul necesar să intervenim, să le cunoaştem, cu viteza la care ele intră în culturile noastre. Din această cauză se reduce pe zi ce trece capacitatea noastră de a pune la dispoziţie materiile prime cele mai bune pentru agricultură.


Reducerea risipei alimentare poate contribui la eradicarea foametei. Datele statistice arată că anual cantitatea de mâncare aruncată la gunoi ajunge în unele locuri la peste o sută de kilograme/persoană. Între cauzele identificate pentru această situaţie se numără strategiile de marketing gândite pentru a stimula cumpărarea de produse prin diverse oferte. O societate de protecţie a consumatorilor din Franţa a arătat, recent, pe de altă parte, că în urma unor teste s-a constatat că anumiţi fabricanţi de produse lactate inscripţionează cu bună ştiinţă produsele cu date de perimare mai apropiate decât cele până la care se păstrează calităţile produsului, cu scopul de a accelera rotaţia produselor în raioanele magazinelor de desfacere. Şi în agricultură se face risipă, ca urmare a unor practici cum ar fi abandonarea pe câmp a unei părţi a recoltei de cereale după trecerea batozei, utilizarea produselor nevândute pentru hrana animalelor, utilizarea pentru compost sau metanizare a fructelor şi legumelor care nu corespund cerinţelor de calibrare.


www.rri.ro
Publicat: 2018-11-02 13:38:00
Vizualizari: 1085
TiparesteTipareste