Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

criza forţei de muncă şi lucrătorii străini În condițiile scăderii demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit.

În condițiile scăderii demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit. Deficitul acesta crescând de la an la an, țara noastră a ajuns în situația de a importa personal care să ocupe posturile vacante, momentan aflându-se pe locul doi în Uniunea Europeană în rândul ţărilor cu cea mai mare cerere pentru muncitori din afara spaţiului UE, după Cehia. Majoritatea cetățenilor străini angajați în România în 2018 provin din Vietnam (35%), urmează Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China și Moldova. Criza cea mai acută a forței de muncă se resimte în următoarele domenii: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare, comerț cu ridicata, îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Întâmplător sau nu, acestea sunt, și parțial, domeniile unde activează românii stabiliți de mai mulți ani în țări ale UE și nu numai. Aici s-ar afla și una din explicațiile deficitului, pe lângă altele legate de situația învățământului românesc, subliniază eurodeputata S&D Maria Grapini, la rândul său femeie de afaceri: "Trebuie să specificăm că această criză a forței de muncă apare la nivelul funcțiilor de execuție, nu la nivelul celor care necesită studii superioare. Din nefericire, se resimte închiderea școlilor profesionale realizată cu mai mulți ani în urmă, deși între timp învățământul dual a început să funcționeze. A fost adoptată și legea uceniciilor la locul de muncă. Dar încă nu s-a ajuns la numărul cerut de lucrători. Companiile mele activează în domeniul textil, iar acolo e o criză extraordinară în activitățile pentru care se formau clase speciale în școlile profesionale, cum ar fi țesătoria și vopsitoria. Nu mai vorbesc de meserii precum cele de electrician, strungar, sudor etc."


"Importăm, în special, muncă necalificată", susțin și reprezentanții firmelor de consultanță și de resurse umane, cum este și Dana Ionescu, care precizează că acest import nu e deloc ieftin. Dana Ionescu, global mobility manager în cadrul ADECCO România: "Nu este deloc mai ieftin să aducem cetățeni străini în loc să angajăm cetățeni din România. Există niște restricții pentru anumite categorii de lucrători cu privire la salariu. Dacă un român poate fi angajat primind salariul minim pe economie, un cetățean străin pentru care se obține un aviz de muncă trebuie neapărat să fie remunerat cu salariul mediu pe economie. Se adaugă costul formalităților: plata firmei de consultanță, traducerea documentelor, taxele notariale și alte taxe."


Indiferent de cauzele crizei și de costurile ei, angajatori români vor un număr din ce în ce mai mare de lucrători străini, apelând la guvern pentru eliberarea mai multor avize de muncă. Specialista în resurse umane, Dana Ionescu ne oferă detalii: "Din datele centralizate ale Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței de Muncă a rezultat că din totalul locurilor vacante înregistrate în primul trimestru al acestui an, puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unei slujbe și înregistrate ca primind indemnizație de șomaj, 31.464 de locuri de muncă au fost declarate în mod repetat ca nefiind ocupate de către angajatori. Tocmai datorită acestui deficit a apărut necesitatea majorării considerabile de la an la an a contingentului de cetățeni străini care pot fi angajați pe teritoriul României. Acest contingent se aprobă prin hotărâre de guvern la începutul anului pentru ca pe parcurs, să se mai modifice pentru a se extinde."


Anul acesta, contingentul aprobat de guvern pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă a crescut cu 55% față de perioada similară din 2017. Inițial, pentru 2018, acest contingent fusese de 7.000 de lucrători, în luna august hotărându-se suplimentarea lui până la un număr-record, aflăm tot de la Dana Ionescu:  "Pentru categoria de lucrători permanenți, contingentul a fost dublat de la 4.000 la 8.000, iar pentru cei detașați contingentul a fost majorat de mai mult de 4 ori: de la 1.200 la 5.200. Rămâne de văzut dacă până la finele anului nu va fi nevoie să se majoreze încă o dată acest contingent."


Pe lângă soluțiile școlarizării corelate cu nevoile pieței și a aplicării legii uceniciilor la locul de muncă, încurajarea revenirii în țară a românilor plecați e luată în discuție. Aici, însă, apar alte impedimente, consideră eurodeputata Maria Grapini: "Există o foarte mare neîncredere. Când am mers eu în Spania, m-am întâlnit cu reprezentanți ai românilor de acolo. Nu au încredere în sustenabilitatea locului de muncă. Nu au ridicat problema nivelului salariului, ci în existența pe termen lung a locului de muncă. Cei care au plecat nu mai vor să se întoarcă, tocmai pentru că nu au această certitudine a stabilității slujbei. Cred că ne trebuie niște politici publice mai bine focusate pe acest aspect."


Până atunci, importul de personal e o soluție din ce în ce mai aplicată. Simplificarea legislației pentru aducerea forței de muncă din străinătate este deja discutată. Se ia în considerare, de asemenea, eliminarea acestei prevederi privind salariul mediu pe economie, fiindcă, odată stabilit salariul minim de către guvern, piața ar trebui să fie cea care decide nivelul salariului pentru angajați în funcție de pregătirea acestora. Rămâne de văzut, dacă aceste intenții se vor concretiza prin acte normative. 


www.rri.ro
Publicat: 2018-09-12 10:11:00
Vizualizari: 774
TiparesteTipareste