Responsabilitatea la români

responsabilitatea la români Pentru a verifica nivelul responsabilităţii financiare e nevoie ca ea să fie plasată în contextul mai larg al responsabilităţii generale.

Pentru a verifica nivelul responsabilităţii financiare e nevoie ca ea să fie plasată în contextul mai larg al responsabilităţii generale. Este ceea ce a făcut şi filiala românească a Raiffeissen Bank, comandând un studiu sociologic despre responsabilitate, studiu care evidenţiază, încă o dată, discrepanţele şi paradoxurile din percepţiile despre sine ale românilor. De pildă, conform acestui sondaj, 97% dintre români se consideră responsabili, dar numai 8% consideră că societatea românească este responsabilă per ansamblu. În acelaşi timp, 89% dintre cetăţeni se simt responsabili faţă de societate. Cum pot fi interpretate aceste rezultate, ne spune sociologul Barbu Mateescu: "Este o disonanţă foarte puternică, ea a mai fost întâlnită şi în cazul altor studii antropologice referitoare la bunul simţ al românilor. Această disonanţă poate fi redusă la o formă foarte simplă: eu am atributul sau valoarea X, dar foarte puţini alţi oameni o au, spre nimeni. În privinţa responsabilităţii, ca şi în cazul altor teme, există senzaţia că fiecare îşi face treaba şi este corect."


Dar cum s-a ajuns la această percepţie? Barbu Mateescu: "Sunt două aspecte. Primul ţine de moştenirea comunismului care a avut drept efect, în toate ţările unde a acţionat acest regim, o slăbire a încrederii în comunităţi. În regimul comunist, comunităţile erau formale, erau instituite şi controlate din afară, nu de către cetăţenii care le alcătuiau. În al doilea rând, este vorba de combinaţia dintre un spirit critic foarte dezvoltat, extins la nivelul întregii societăţii, unde se consideră că lucrurile merg prost, şi o părere foarte bună despre sine."


O exemplificare în acest sens o reprezintă datele despre responsabilitatea faţă de mediu: 95% dintre români se simt responsabili faţă de mediul înconjurător într-o ţară penalizată de instituţiile UE pentru colectarea şi selectarea deficitară a deşeurilor. Barbu Mateescu: "Responsabilitatea faţă de mediu e considerată de populaţie mai importantă decât responsabilitatea faţă de prieteni, faţă de colegi, de şefi sau de subalterni. Vine pe locul doi, după responsabilitatea faţă de familie. Această responsabilitate faţă de mediu e considerată foarte importantă în oraşele mari şi foarte mari din România: cu cât mai mare este o localitate, cu atât această responsabilitate e considerată mai importantă. Asta probabil indică efectele poluării care sunt resimţite altfel într-un oraş mare ca Bucureşti faţă de unul mic ca Fălticeni. Totuşi, în acelaşi timp, responsabilitatea faţă de mediu este văzută de majoritatea românilor ca manifestându-se la un nivel foarte redus. De pildă, ea ar fi echivalentă cu efortul de a găsi un coş de gunoi pe stradă în loc de a arunca pe jos un ambalaj. În România, nu a existat o activitate prea efervescentă a ong-urilor de mediu sau o dezbatere publică amplă pe teme ecologice. Mai degrabă, au fost doar câteva subiecte disparate care au ajuns în prim-planul agendei publice."


Mai există, însă, şi o altă grilă de interpretare a acestor date. Responsabilitatea faţă de mediul înconjurător e percepută de români ca fiind importantă şi în condiţiile în care pentru ei, responsabilitatea faţă de ceilalţi (societate, familie, persoane care nu se pot ajuta singure) e situată la cote mari: 98% dintre români se simt responsabili faţă de familie, 92% faţă de prieteni, 91% faţă de persoane care nu se pot ajuta singure, 88% faţă de colegi şi 85% faţă de şefi.În plus, conform studiului, 98% dintre respondenţi cred că e important să fii responsabil pentru a avea succes. Astfel, ideea de succes este şi ea înţeleasă prin prisma responsabilităţii faţă de celălalt, consideră Barbu Mateescu:  "Principalul punct de referinţă al societăţii româneşti este familia precum şi relaţia cu cei foarte apropiaţi: părinţii, soţul/soţia, copiii sau copilul.  În mod cert, succesul este interpretat şi prin menţinerea coeziunii familiale, chiar şi la modul formal, şi prin asigurarea educaţiei copilului pentru ca acesta să aibă un statut social şi financiar decent odată ce ajunge adult. Când vine vorba despre aspectele financiare şi definiţia succesului din punct de vedere financiar, probabil şi din cauza ultimei crize economice, majoritatea românilor sunt prudenţi. Ei consideră că a avea un stil de viaţă cumpătat - fără datorii sau cu datorii plătite repede - este suficient şi este adecvat pentru succesul în viaţă."


Preferinţa pentru stilul de viaţă cumpătat şi responsabil, în accepţia românilor, apare cu claritate în alte date ale studiului: 9 din 10 români spun că-şi plătesc datoriile la timp, 8 din 10 susţin că cheltuiesc doar cât îşi permit, iar 6 din 10 respondenţi arată că vor să economisească, în timp ce doar o treime dintre aceştia reuşesc să pună bani deoparte. În aceste condiţii, cum ar arăta portretul-robot al românului responsabil, l-am întrebat pe Barbu Mateescu: "Cred că responsabilitatea depinde foarte mult şi de circumstanţe specifice, de traiectoriile existenţiale. De pildă, ea are o anume definiţie într-o localitate din Transilvania unde există un capital local destul de mare şi unde nu au existat mari probleme cu locurile de muncă. O cu totul altă interpretare are responsabilitatea într-o localitate în aparenţă similară din Moldova, dar unde locurile de muncă disponibile în Transilvania nu există. Asta a dus la o migraţie masivă a locuitorilor din Moldova în UE. Sunt multe situaţii diferite, astfel încât responsabilitatea este greu de caracterizat pe scurt. Dar trăsătura fundamentală rămâne ataşamentul faţă de familie, iar asta subîntinde orice alt subiect. Firul călăuzitor al acţiunilor responsabile e familia. "


www.rri.ro
Publicat: 2018-03-07 10:33:00
Vizualizari: 779
TiparesteTipareste