Retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018

retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018 Scandal de pedofilie în poliţia română/Disensiuni în Guvernul României/Măsuri de politică monetară anunţate de BNR

Scandal de pedofilie  în poliţia română

Un poliţist de la Brigada Rutieră care a agresat sexual doi minori într-un cartier bucureştean a provocat un scandal de proporţii în România şi a zdruncinat serios Poliţia şi Ministerul de Interne. Ministrul de resort, Carmen Dan, a acuzat conducerea Poliţiei de lipsă de reacţie şi de insuficiente explicaţii publice în dosar. Ea a precizat că se impune demisia mai multor şefi din cadrul Poliţiei Române, după ce s-a confirmat că agresorul lucra din 2010 în Poliţie, perioadă în care a trecut cu bine toate testele psihologice făcute. Carmen Dan a spus ca poliţia trebuie reformată şi că este nevoie de o verificare psihologică serioasă a angajaţilor din sistemul de siguranţă publică.  Premierul Mihai Tudose s-a opus măsurilor adoptate de ministrul de interne şi i-a cerut, mai mult sau mai puţin direct, demisia. Poliţistul acuzat de agresarea sexuală a copiilor a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Cazul a fost preluat de Parchetul General, care a anunţat că cercetează  si alte dosare privind posibile infracţiuni de agresiune sexuală comise de acelaşi poliţist încă din 2009. Revoltată, o parte a opiniei publice crede că superiorii săi ar fi muşamalizat faptele.

 

Disensiuni în Guvernul României

Scandalul poliţistului pedofil a creat disensiuni în interiorul guvernului de centru-stânga, de la Bucuresti. Primul ministru a declarat căşi-ar dori un alt titular în locul ministrului de interne Carmen Dan, pe care o acuză că l-ar fi minţit. În replică, aceasta afirmă că nici vorbă de aşa ceva. Iar în ceea ce priveşte demisia sa, Carmen Dan a ţinut să precizeze că executivul este unul politic, miniştrii sunt nominalizaţi şi validaţi în forurile statutare ale partidelor din coaliţie şi tot acolo se aprobă retragerea lor din Guvern. Disensiunile dintre premier şi ministrul de Interne, susţinută pentru această funcţie de liderul social-democraţilor Liviu Dragnea, accentuează şi mai mult ideea existenţei unor tensiuni la vărf în PSD, principala componenta a coaliţiei la guvernare. Negate de către cei vizaţi, aceste tensiuni transpar inclusiv din lipsa de susţinere din partea lliderului social-democrat pentru ideea de restructurare a Executivului, avansată, recent, de premier. O decizie în acest sens ar urma să fie luată la sfârşitul lunii, în cadrul unui nou Comitet Executiv.

 

Măsuri de politică monetară anunţate de BNR

Banca Naţională a României a majorat, de la 1,75 la 2%, rata dobânzii de politică monetară, utilizată în principalele sale operaţiuni de piaţă, după aproape trei ani în care a fost neschimbată. Banca Centrală a luat această decizie după ce a luat în calcul faptul că inflaţia urcă într-un ritm accelerat, dar şi că România are un nivel foarte ridicat al creşterii economice, determinat într-o proporţie covârşitoare de consum. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că o majorare a dobânzii cheie nu implică neapărat o mărire a ROBOR, indice în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei. Mugur Isărescu: "Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă în sine că se va majora rata ROBOR pe baza căreia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei. S-ar putea ca efectul în piaţă să fie uşor deosebit. Oricum, noi nu vedem mişcări ample ale dobânzilor, sub nici o formă." BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Pe de altă parte, Mugur Isărescu a anunţat că, în primăvară, Banca Centrala ar putea lua măsuri de restricţionare a creditării populaţiei. La sfârşitul lunii noiembrie 2017, românii aveau restanţe de 5,46 miliarde de lei (1,17 miliarde euro) la creditele în moneda naţională şi de 6,25 miliarde lei (1,34 miliarde euro) la împrumuturile în valută.


Vizita ministrului român de externe, Teodor Meleşcanu în Ucraina

Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, şi omologul sau de la Kiev, Pavlo Klimkin, au convenit, joi, la Cernăuţi, începerea negocierilor pentru încheierea unui protocol privind aplicarea noii Legi a Educaţiei din Ucraina, care să garanteze dreptul membrilor comunităţii româneşti de a învăţa în limba maternă. Teodor Meleşcanu: "Am convenit împreună cu domnul Klimkin să deschidem şi să închidem cât mai rapid negocierile pentru elaborarea unui document comun de colaborare, un protocol referitor la temele legate de aplicarea legii educaţiei şi mai ales de dezvoltarea ulterioară a legislaţiilor secundare, însoţit probabil şi de un program care urmează să fie elaborat şi prezentat de către ministerele educaţiei din Ucraina şi din România şi care să aibă nişte prevederi foarte clare în legătură cu garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale înrudite de pe teritoriile celor două state". Meleşcanu a spus că Bucureştiul îşi va menţine îngrijorarea până se va găsi o soluţie realistă, fiindcă actul normativ are un impact negativ asupra dreptului la educaţie al minorităţii române din Ucraina. Cu prilejul vizitei, Meleşcanu s-a întâlnit cu reprezentanţii minorităţii române din regiunea Cernăuţi, a participat la ceremonia de inaugurare a unei şcolii cu predare în limba română din localitatea Iordăneşti şi a vizitat un liceu cu predare în limba română.  El a anunţat că Guvernul de la Bucureşti intentionează să acorde burse elevilor români din Ucraina cu rezultate deosebite la învătătură, iar profesorii se vor putea recalifica în ţară Bucureştiul urmând să initieze un astfel de demers.Meleşcanu a mai spus că în acest an vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei între România şi Ucraina.



www.rri.ro
Publicat: 2018-01-13 10:43:00
Vizualizari: 918
TiparesteTipareste