Târguri bucureştene dedicate cărţilor şi textelor copilăriei

târguri bucureştene dedicate cărţilor şi textelor copilăriei Lipsă de apetit pentru lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea ocupaţi pentru a le citi copiilor...

Lipsă de apetit pentru lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea ocupaţi pentru a le citi copiilor... Iată doar câteva dintre motivele de nemulţumire legate de relaţia dintre generaţiile mai tinere şi cărţi, motive care au devenit o constantă a discursului public din ultimii ani referitor la educaţie. Recent, însă, au apărut şi iniţiative private care doresc să impună o schimbare de atitudine: în loc să ne plângem, mai bine să încercăm să schimbăm lucrurile în bine. De pildă, asociaţia "Câte-n lună şi-n mansardă" a organizat primul târg de carte pentru copii, BOOKerini, din Bucureşti. Pe parcursul unui weekend, copiii au avut acces la cărţi pentru ei, la preţuri reduse, în cadrul librăriei centrale "Cărtureşti". 


Nu doar cărţi le-au fost puse la dispoziţie copiilor, ci şi diverse ateliere pe teme asociate lecturii şi cărţii, după cum aflăm de la Valentina Bâcu, una dintre organizatoare: "Punem accentul pe cartea de calitate şi urmărim împrietenirea copiilor cu personajele din cărţi. De aceea, modul în care am organizat acest târg e foarte important. Am amenajat standurile special pentru ei, să fie la înălţimea lor ca să poată ajunge foarte uşor la cărţi. În acelaşi timp, pot sta pe jos, pe perne, pe fotolii. Organizăm în acelaşi timp o serie de activităţi, aici, în librăria Cărtureşti Verona. În mansardă există o expoziţie a copiilor pe care am realizat-o împreună cu ei cu o lună înainte de începerea târgului. Tot în mansardă se desfăşoară ateliere pentru copii şi lansări de carte."


Pe parcursul celor trei zile de târg,aglomeraţia de copii, părinţi şi profesori pare a infirma impresia că tinerii nu mai citesc. Valentina Bâcu.  "În ciuda acestei păreri, copiii citesc şi citesc chiar mult, dar fără să fie obligaţi de programa şcolară. Este lucrul pe care l-am descoperit lucrând cu ei şi pe care ar trebui să-l înţeleagă şi părinţii, şi profesorii. Ei nu citesc constrâns, nu citesc neapărat cărţile recomandate de părinţi ca fiind capodopere. Cred că cel mai important este să-i lăsăm pe ei să descopere plăcerea cititului. Tocmai de aceea am organizat acest târg care este altfel decât alte evenimente de acest gen, fiindcă am creat spaţii de citit, cum ar fi un cort. Avem ateliere de poveşti, de creare de ilustraţii pentru poveştile respective. Copiii citesc, cam asta ar fi concluzia. Această primă ediţie a BOOKerini ne confirmă acest lucru. În prima zi de târg am avut peste 700 de copiii care au participat la evenimentele noastre. Şi sperăm să crească numărul lor."


Copiii nu doar citesc, ci şi scriu, după cum am descoperit la BOOKerini unde am stat de vorbă cu Delia Calancia, "cel mai tânăr scriitor Humanitas", aşa cum se prezintă autoarea volumului scris şi ilustrat de ea şi intitulat "O zi din viaţa Deliei".  Acum în vârstă de 9 ani şi jumătate, ea desenează de la trei-patru ani, iar după ce a învăţat să citească, desenele sale au început să se inspire din lecturi. Ce cărţi îi plac? Delia. "Cel mai mult îmi plac cărţile fantasy precum şi cele scrise de Roald Dahl, de pildă "Matilda" şi "Charlie şi fabrica de ciocolată". De fapt, toate cărţile lui îmi plac. Citesc zi de zi. Nu trece o zi fără să citesc."


Un alt tânăr autor este şi Petru Buzea de 10 ani, care împreună cu sora lui mai mică, Smaranda, au scris şi ilustrat cartea "Poveşti scurte, dar cu haz". Cum i-a venit ideea, ne spune chiar Petru. "Într-o seară când n-aveam ce să fac, m-am gândit să scriu o poveste. Am început să scriu, apoi am citit-o şi i-am arătat-o mamei care a zis că-i place. Scriu în stilul basmelor, căci îmi plac basmele, mai ales să le citesc. Dar cu puţin timp în urmă mi-a venit ideea să scriu şi inspirat din viaţa mea."


Şi Petra, de aproape 11 ani, şi-a încercat mâna la scris după ce, oricum, era o cititoare împătimită. "Chiar azi am început să scriu o carte, dar îmi place să le şi ilustrez. Îmi citeau părinţii şi într-o zi, după ce am învăţat să citesc şi citeam mai mult eu singură, îmi mai citea şi bunica, dar ea adormea cu cartea în mână, aşa că, atunci, mi-am zis: Ia să citesc eu singură în continuare. "

     

Rolul părinţilor în privinţa deschiderii apetitului pentru lectură e primordial ca în oricare din celelalte aspecte ale educaţiei. De aceea, "Narativ", festival de lectură pentru copii, se adresează în egală măsură şi părinţilor. Acolo am stat de vorbă cu Ana, mama unui băieţel şi a unei fetiţe, care ne-a spus de ce şi-a adus ambii copii la Narativ. "Vreau să fie mai atraşi de lectură dat fiind faptul că în zilele noastre, ei sunt orientaţi mai mult către TV, către tabletă, internet şi telefon. Parcă nu mai au atracţia faţă de cărţi. Băiatul meu care are 10 ani a început să citească singur, dar din când în când mai are nevoie de un imbold de la mine. Fetei încă îi mai citesc eu, de fapt citim împreună, căci ea e în clasa I şi de-abia acum învaţă să citească. Citim împreună, dar timpul e foarte scurt. De asta am şi început să vin la festivalul Narativ, ca să înceapă să citească singuri."


Festivalul "Narativ", ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie, e organizat de Asociaţia "Curtea Veche", şi oferă copiilor peste 3000 de locuri gratuite la diverse ateliere menite să stimuleze interesul pentru citit. Miruna Meiroşu, vicepreşedinta asociaţiei "Curtea Veche".  "Organizăm ateliere pe diverse teme prin care încercăm să le demonstrăm copiilor cât de amuzant poate fi să citeşti. În acelaşi timp încercăm să le dezvoltăm creativitatea, simţul critic şi capacitatea de argumentare prin îmbinarea lecturii cu diferite tehnici preluate din arte vizuale, din teatru de umbre, din arhitectură. Sunt şi ateliere de povestit în diverse limbi străine. Avem ateliere şi pentru copiii cu probleme de vedere şi de auz. Dincolo de aceste tipuri de evenimente avem şi conferinţe pentru părinţi. De trei ani încercăm să promovăm conceputul de "parenting pentru lectură", adică familiarizarea părinţilor cu tehnicile moderne de a aborda, în relaţia cu copiii, problema cititului şi de a-i impulsiona spre lectură."


În această privinţă, eforturile părinţilor şi ale educatorilor trebuie unite, căci, potrivit unui studiu realizat tot de asociaţia "Curtea Veche", doar 8% dintre elevii bucureşteni citesc de plăcere. 


www.rri.ro
Publicat: 2017-10-11 10:16:00
Vizualizari: 647
TiparesteTipareste